După o lungă perioadă de ignorare sau dispreţuire, odată cu începutul secolului 20 am asistat la o adevărată renaştere a icoanei ortodoxe, pe plan artistic, dar şi teologic, aceasta mai ales în Occident, prin intermediul diasporei ruse. Descoperirea icoanei ruse de către Occident a însemnat şi întâlnirea a două tradiţii spirituale ce s-au ignorat mult timp, cea răsăriteană şi cea apuseană. Redescoperirea icoanei ortodoxe începe în Rusia încă din secolul 19, când se întreprind mai multe acţiuni (publicarea unor volume, expoziţii, decorarea unor biserici, formarea colecţiilor private, restaurarea icoanelor etc) privind iconografia şi arta veche rusească. După Revoluţia bolşevică o întreagă pleiadă de tineri savanţi vor pleca în Occident, unde vor publica lucrări majore despre istoria artei bizantine şi ruse. Iniţiativele cele mai importante ale emigraţiei ruse s-au concretizat însă la Paris. Parisul a devenit un important centru al gândirii teologice şi al reînnoirii artei sacre. În textul de faţă sunt enumeraţi principaţii teologi, artişti şi arhitecţi care au contribuit la renaşterea artei sacre în Franţa. Sunt evocate în mod deosebit viaţa şi opera monahului Grigorie Krug şi a teologului Leonid Uspensky.

NIKOLAI OZOLIN