ZAMFIRA MIHAIL
Mihail, Zamfira (15.06.1937, Chi?in?u), doctor în filologie (1974), profesor universitar (2000), licen?iat? a Facult??ii de Teologie, Universitatea Bucure?ti, sec?ia Pastoral? (2001), cu teza Predica în limba român? în Basarabia în sec. al XIX-lea; cercet?tor ?tiin?ific în domeniul lingvisticii comparate ?i al slavisticii. Sub îndrumarea tat?lui ei, preotul dr. Paul Mihail, se specializeaz? în cercetarea culturii române?ti vechi. Cercet?tor ?tiin?ific la Filiala Ia?i a Academiei Române, Institutul de lingvistic?, istorie literar? ?i folclor (1958-1971); cercet?tor ?tiin?ific la Institutul de studii sud-est europene al Academiei Române din Bucure?ti (1971-2000; din 2000 cercet?tor principal onorific). Pred? la Facultatea de Istorie a Universit??ii Bucure?ti (1991-1999); profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret" din Bucure?ti (2000-2010). Premiat? de Academia Român?, membr? în societ??i academice din ?ar? ?i interna?ionale. A început s? colaboreze la reviste biserice?ti din 1956, la Mitropolia Moldovei ?i Sucevei (semnând cu pseudonimul Zam. Paul), la Mitropolia Olteniei din 1972, la Mitropolia Ardealului, în 1978. A publicat studii referitoare la cultura bisericeasc? româneasc? veche (unele în colaborare cu pr. Paul Mihail). Edi?iile de texte sunt sprijinite pe studii filologice ?i de analiz? teologic?, de exemplu Desiderie sau Calea c?tre dragostea lui Dumnezeu, Bucure?ti, Edit. Anastasia, 2000, lucrare inedit? de moral? cre?tin?, tradus? în limba român? în a doua jum?tate a sec. al XVIII-lea, r?mas? în manuscris. A f?cut parte din echipa de speciali?ti care a editat BIBLIA (1688), premiat? de Academia Român?. A cercetat r?spândirea scrierilor Sfântului Efrem Sirul în Biserica româneasc?, lecturile scrierilor isihaste în sec. al XVII-lea, predica în limba român? din Basarabia în sec. al XIX-lea (pe baza unor manuscrise, ceea ce m?rturise?te continuitatea slujirii în române?te în epoca de st?pânire ?arist? a Basarabiei). Face parte din echipa care a publicat studii preg?titoare pentru editarea Slujebnicului Mitropolitului ?tefan (sec. XVII). |