„Între Dumnezeu şi Neamul meu...!”
Articolul prezintă și dezbate importanța și rolul Bisericii în păstrarea identității naționale pornind de la o serie de maxime scrise de Petre Țuțea. Datorită faptului că Dumnezeu este echilibrul lumii, Biserica exercită acest rol în cadrul comunității și a societății pentru a ne feri de atacurile care tind să vină din tot mai multe direcții. Generațiile actuale și viitoare trebuie să conștientizeze faptul că identitatea noastră este aceea de români și creștini, fără a putea omite nici unul dintre acești termeni. Din Biserică aflăm cine suntem și ce suntem ca neam, dar și ca individ pentru că Biserica ne oferă perspectiva cerului și descoperim că fiecare suntem responsabili față de Biserică și neam în calitate de membri ai preoției împărătești. Prin asemănarea noastră cu Dumnezeu noi ne putem afla rostul și importanța existenței noastre pe pământ. Tot Biserica este cea care facilitează aflarea acestor răspunsuri punându-ne în fața unei oglinzi în care să ne comparăm cu Dumnezeu și să ne amintim că fiecare dintre noi e o persoană unică și irepetabilă pentru care Iisus Hristos s-a răstignit, și că suntem fii lui Dumnezeu. Istoria neamului nostru românesc se suprapune perfect peste istoria Bisericii, fără de care cărțile noastre de istorie nu are avea nici un conținut. Istoria ne arată că Domnii neamului nostru românesc au luptat pentru păstrarea credinței strămoșești și astfel a libertății primite de la Dumnezeu. Între Dumnezeu și Neamul meu nu este altcineva decât eu, fiind român și fiind botezat creștin, trupul și sufletul meu au o identitate, pierzând legătura cu Biserica, identitatea aceasta se dezbină și astfel poporul moare.
DUMITRU COBZARU
|
|
