Aspecte de credinţă şi viaţă în cuvântările funebre ale protopopului Ioan Lupaş din Săliştea Sibiului
Preotul, profesorul și istoricul Ioan Lupaș a însoțit activ istoria românilor din primele șase decenii ale secolului al XX-lea, începând cu perioada pregătirii Marii Uniri din decembrie 1918, trecând apoi prin zbuciumata viață politică și culturală a României dintre cele două Războaie Mondiale, suferind împreună cu neamul său efectele dictatului de la Viena și trecând, în anii ʼ50 prin închisoarea comunistă de la Sighet, pentru a-și dedica ultimele zile ale vieții pasiunii care l-a însoțit pe tot parcursul acesteia, istoria neamului său.
Între anii 1909 și 1919 Ioan Lupaș a fost paroh și protopop al tractului Săliște din Mărginimea Sibiului. Spre sfârșitul perioadei (1918) a strâns într-un volum cuvântările funebre rostite în această calitate. Parcurgându-le, avem posibilitatea să reconstituim câteva trăsături ale muncii sale pastorale la Săliște și în împrejurimi, dar putem reconstitui, în același timp, și câteva din aspectele vieții sociale, naționale și chiar economice ale românilor din această parte de țară. Prin aceasta, culegerea se constituie într-un interesant izvor pentru studiul perioadei menționate.
COSMIN COSMUŢA
|
|
