Trecutul şi soluţiile sale împotriva fricii: relaţiile româno-ruse în istorie şi actualitate (II): între triumful asupra stepei şi pluralismul etatic
Evul mediu este și în cazul românilor și rușilor, ca și în evoluția celorlalte națiuni europene, momentul sintezei etnice și al opțiunilor confesionale la finele cărora comunitățile sedentarizate într-un areal teritorial stabil și utilizând o limbă comună și-au dobândit profilul identitar și corolarul instituțional în forma monarhiei ereditare, sub autoritatea unor dinastii fondatoare ce dispun de o dublă legitimitate, cea conferită de succesul repurtat pe câmpul de luptă și aceia garantată de Biserică prin ritualul solemn al încoronării. Etapele acestei evoluții care evidențiază o serie de interdependențe continuă să facă obiectul reinterpretărilor istoriografice în care speculația și sensibilitățile publicului interesat suplinesc parcimonia surselor documentare, tendințe exprimate de controversele legate de originea scandinavă a elitei sociale ruse sau de relansarea discuției despre originea etnică a întemeietorilor Moldovei și Țării Românești. Contactele între locuitorii arealului delimitat de cursurile Dunării, Nistrului, de Marea Neagră și lanțul Carpaților Păduroși cu structurile de putere edificate de slavii răsăriteni au evoluat pe un trend ascendent, de la tipurile de relații specifice proximității medievale, la proiecte politice comune și solidarități confesionale, sub auspiciile poziției de supraviețuitori ai ortodoxiei libere în contextul destructurării puterii celei de-a doua Rome. Pluralismul politic caracteristic celor două națiuni în Evul Mediu a generat o serie de diferențe după secolul al XIII-lea între relațiile românilor cu lumea cnezatelor ruse din proximitate înainte și după integrarea lor în Common-wealth-ul polono-lituanian și contactele cu veliko-rușii integrați într-o structură politică mai stabilă, inițiată de Marele Cnezat al Moscovei, angajat odată cu domnia lui Iuri I și Ivan Kalita în restaurarea autorității etatice în vechiul cnezat Vladimir-Suzdal.
FLORIAN DUMITRU SOPORAN
|
|
