Influenţa Reformei asupra Bisericii româneşti din Ardeal în secolul XVI
Deoarece sașii din Transilvania au avut legături culturale și comerciale continue cu frații lor germani, învățăturile și scrierile lui Luther s-au răspândit curând în Transilvania. Cel care a muncit pentru aplicarea lor în circumstanțele de viață ale sașilor transilvăneni a fost Ioan Honterus. Honterus a scris o carte intitulată „Reforma Bisericii din Brașov și Țara Bârsei”, insistând pe importanța predicării și a serviciului divin în limba credincioșilor, a abandonării obiceiurilor superstițioase, combaterea abuzurilor preoților cu misterul pocăinței și al suferințelor. Ce a făcut Honterus pentru sași, Gaspar Heltai a făcut, la scurt timp, pentru ungurii clujeni. El era de origine saxonă din Cisnădie, dar a devenit maghiar și preot la Cluj în 1544. Românii din Transilvania fiind mereu în contact cu calviniștii și sașii luterani din Ungaria, reforma religioasă trebuia să aibă o oarecare influență asupra vieții lor bisericești. Sașii au încercat mai întâi să-i îndemne pe români să primească învățăturile lui Luther. De aceea, în 1544 la Sibiu au tipărit un catehism cu asemenea învățături. Este prima carte tipărită în limba română. Există scriitori care afirmă că românii nu ar accepta nimic din tendința culturală a reformei și că preoții și arhiepiscopii lor ar fi rezistat peste tot până la introducerea limbii române în biserică. Această afirmație este doar parțial în conformitate cu adevărul istoric și anume că poporul român nu s-a abătut niciodată de la ceremoniile religioase și dogmele credinței. Cu toate acestea, reînnoirea adusă prin introducerea limbii române a fost primită cu bucurie de mulți preoți și conducători iluminați. Există, de asemenea, un rezultat pozitiv al reformei din Transilvania: slujba bisericii în limba română și un curent semnificativ al literaturii naționale.
IOAN LUPAŞ
|
|
