Transcendenţă şi Revelaţie: de la fenomenologie la teologie
Textul de față își propune să analizeze conceptul transcendenței, luând în
discuție mișcarea de auto-transcendere, firească omului, limita însăși, dincolo
de care se poate vorbi despre transcendență, și fenomenele misterului, prin
care transcendența se manifestă. Întrucât transcendența nu scapă de suspiciunea
că mișcarea de auto-transcendere o postulează, în acord cu dorințele sale,
ajungând în ceea ce Kant numea „aparență transcendentală”, textul încearcă să
descrie fenomenul posibil al maximei manifestări a transcendenței în această
lume: cum ar arăta o manifestare a transcendenței? Răspunsul angajează
Revelația, adică intenția transcendenței înseși de a se dona, prezența
paradoxului și soluționarea medierii între transcendență și imanență prin
transcendența însăși. Fiecare dintre aceste posibile soluții au exemple în
teologia ortodoxă.
NICOLAE TURCAN
|
|
