Iconografia brâncovenească. Stil, reprezentanţi şi teme specifice
În comparaţie cu pictura murală muntenească autohtonă, pictura grecească din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, aducea o notă de conservatorism, iar ceea ce se va petrece în ampla redactare iconografică de la Biserica Mănăstirii Hurezi ţine de o expresie iconică şi stilistică nouă, distinctă. Aceste coordonate fac ca arta bisericească locală ce se va făuri la începutul veacului viitor, prin influenţa celei cretane sau epirote să se dorească una de sorginte postbizantină, revigorată. Între cele dintâi coordonate ale picturii murale (monumentale) din Biserica domnească de la Hurezi se înscrie umanismul elenist, acesta s-a dezvoltat încă de la curtea lui Şerban Cantacuzino şi, mai târziu, în ambianţa vieţii şi a culturii dominate de magistrala personalitate a lui Constantin Brâncoveanu.
Principalele teme iconografice sunt următoarele: 1. Tabloul votiv cu precădere al Cantacuzinilor și Brâncovenilor, 2. Portretele de ispravnici şi meşteri, ca de exemplu cei de la Hurezi - Manea vătaful de zidari, Vucaşin Caragea pietrarul şi Istrate lemnarul, 3. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, 4. Teme alegorice - precum Corabia creştinătăţii, Lapidarea Sfântului Ştefan, Viaţa adevăratului călugăr şi Adormirea Sfântului Efrem Sirul, 5. Teme mariale – Acoperământul Maicii Domnului, Imnul acatist, De tine se bucură, Cuvine-se cu adevărat, Din veacuri pe tine prorocii, Maica Domnului – Izvor al Vieţii. 6. Sfinți locali - Grigorie Decapolitul şi Nicodim de la Tismana, 7. Teme cu caracter alegoric, moralizator, eshatologic - Virtuţile monahale şi Rugăciunea, maica tuturor virtuţilor, Scara lui Ioan Climax, Judecata de Apoi, 8. Sfinți reprezentativi. Sfântul Procopie, Sfinții Varlaam și Ioasaf, Duminica tuturor Sfinților.
La final, demn de amintit este aportul câtorva zugravi de biserici ai epocii, ce prin aportul lor au devenit faruri călăuzitoare pentru generațiile viitoare: Pârvu Mutu (1657-1735), vestitul zugrav născut la Câmpulung, contemporan cu acest maestru al picturii munteneşti, este binecunoscutul grec Constantinos cu echipa sa: Ioan, Andrei, Stan, Neagoie, Ioachim, Marin şi Preda, Nicola şi Efrem, Iosif şi Ioan etc.
Şcoala de la Hurezi, prin reprezentanții ei, va duce mai departe în ţară, aceste inovaţii ale noului stil, stil ce va deveni reper şi izvor în dezvoltarea picturii româneşti în secolele viitoare.
MARCEL GHE. MUNTEAN
|
|
