Consideraţii cu privire la activitatea arhierească a părintelui Justinian Teculescu: Episcopul
militar de Alba Iulia (1923-1924) şi Episcop de Cetatea Albă şi Ismail (1924-1932)
În studiul de faţă autorii vor prezenta publicului cititor o parte importantă din cariera
protopopului de Alba, Ioan Teculescu, cu deosebire privind activitatea sa în calitate de
arhiereu
începând din primăvara anului 1923. Prin adresa nr. 37.507 din 30 decembrie 1922, ministrul de
război, generalul Ioan Răşcanu, a răspuns propunerii făcute din partea Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, prin care a adus la cunoştinţa înaltului for de conducere al
Bisericii Române că din cele patru propuneri pentru episcopia militară, a fost ales protopopul
de Alba Iulia, Ioan Teculescu, pentru a îndeplini această înaltă demnitate militară şi
religioasă în statul român întregit. Ca episcop miltar de Alba Iulia, J. Teculescu a fost un bun
şi demn de încredere sfetnic al Casei Regale a României, un prieten devotat al conducerii
Armatei Române, un părinte pentru soldatul român în răstimpul de un an şi opt luni în care s-a
afl at în fruntea Episcopiei Armatei la Alba Iulia22. Spaţiul în care Justinian Teculescu îşi va
desfăşura activitatea arhierescă a fost cu totul altul începând din 24 decembrie 1924. În
condiţiile în care a avut loc vacantarea scaunului
de episcop al Eparhiei basarabene de Cetatea Albă şi Ismail, cu majoritate a fost ales Episcop
al eparhiei babasrabene, J. Teculescu. Precizăm că Ioan Teculescu, viitorul Episcop militar de
Alba Iulia, Justinian iar mai apoi arhiereul românilor din Eparhia Cetăţii Alba-Ismail din sudul
Basarabiei, s-a bucurat de aprecierea unor personalităţi de certă valoare ale culturii nostre,
dar şi ale unor instituţii fundamentale ale statului român.
DRAGOŞ LUCIAN CURELEA, DANIELA ŞTEFANIA CURELEA
|
