Incursiuni apologetice în istoricul spiritualităţii româneşti. Argumentele
unui dialog dintre credinţă, filosofie şi cultură Scurta noastră cercetare îşi propune să evidenţieze câteva din cele mai
importante aspecte ale definirii conceptului de „filosofie românească”. Vedem
necesar în acest sens o identificare concretă a celor mai importanţi artizani
ai „spiritului românesc”. Cel mai vechi dintre ei, filosoful străromân Aeticus
Histricus, se descoperă ca un veritabil promotor şi sintetizator al „ştiinţelor
sufletului”. De la el s-a păstrat o interesantă „Cosmologie”, despre care
vorbeşte în detaliu marele mitropolit cărturar Nestor Vornicescu. Mai departe,
mergând pe filiera gândirii lui Constantin Noica, încercăm să descoperim
valoarea profund autentică a celor trei repere axiologie personificate ale
gândirii despre „sufletul românesc”: Neagoe Basarab, Dimitrie Cantemir şi
Lucian Blaga. Ultimul dintre ei, dimpreună cu sistemul său filosofic,
reprezintă în fapt cea mai mare parte a analizei noastre. Până a ajunge la
Blaga, am abordat însă tematica generoasă a poeziei emiesciene, urmărid în
special ideile creştine şi religios morale. Ultima parte a cercetării
reprezintă o analiză valorificată apologetic pe celebra dispută Stăniloae-
Blaga, cu privire la „Religie şi spirit”. IONIŢĂ APOSTOLACHE |
|