Căsătorie şi feciorie – aprecierea şi ierarhizarea lor la Sfântul Grigorie de Nyssa
Teodoros Zisis, Căsătorie şi feciorie – aprecierea şi ierarhizarea lor la Sfântul Grigorie de Nyssa
În articolul de faţă, autorul încearcă să abordeze problematica căsătoriei şi a fecioriei (asumată în Hristos) şi să prezinte perspectiva Bisericii asupra celor două moduri de viaţă, cât şi raportul dintre ele şi ierarhizarea lor. Pentru a face aceasta, autorul se foloseşte de învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa, care – deşi el însuşi căsătorit – a scris unul dintre tratatele patristice de referinţă pe tema fecioriei. Înainte însă de a ajunge la Sf. Grigorie şi învăţătura sa, articolul face o scurtă expunere a felului în care Biserica şi Sfinţii Părinţi evaluează căsătoria, ca pe o instituţie aşezată şi binecuvântată de Dumnezeu, având rostul de a întări dragostea şi uniunea dintre soţi şi de a asigura perpetuarea neamului omenesc. Pe de altă parte, căsătoria este legată şi de inerentele griji şi legături ale vieţii de zi cu zi, care adeseori se dovedesc a îngreuia viaţa duhovnicească şi legătura cât mai deplină cu Dumnezeu. Din acest motiv, Sfinţii Părinţi aşează pe o treaptă mai înaltă viaţa feciorelnică, ca pe o cale mai potrivită de a trăi desprins de grijile pământeşti, în unire cu Dumnezeu şi mai aproape de desăvârşire. În acest sens, viaţa feciorelnică este socotită ca o preînchipuire încă în cadrele acestei lumi a veacului viitor, a veşniciei, în care oamenii „nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer” (Mt. 22, 30). Articolul este scris în contextul unei polemici existente în Grecia cu aşa-numita mişcare „neo-ortodoxă”, care exalta căsătoria şi o ridica la un rang pe care nu l-a avut niciodată în învăţătura Sfinţilor Părinţi. Conform acestor păreri „neo-ortodoxe”, căsătoria, şi mai precis unirea trupească dintre bărbat şi femeie, este chip al unirii mistice dintre om şi Dumnezeu, iar cei ce nu au gustat această unire trupească nu pot gusta cu adevărat nici unirea dintre om şi Dumnezeu. Aflată în vădită contradicţie cu învăţătura Sfinţilor Părinţi (care de altfel au dus majoritatea o viaţă feciorelnică), această părere şi implicaţiile ei este combătută cu succes de autorul articolului. După prezentarea poziţiilor „neo-ortodoxe” şi critica lor, autorul trece la prezentarea propriu-zisă a învăţăturii Sfântului Grigorie de Nyssa pe tema căsătoriei şi a fecioriei, care nu face decât să confirme, într-un mod mai concret şi mai argumentat, toate cele afirmate în partea de introducere a articolului despre modul în care Biserica priveşte căsătoria şi fecioria şi despre ierarhizarea şi raportul dintre cele două.
Cuvinte cheie: Grigorie de Nyssa, feciorie, căsătorie, ierarhizare, neo-ortodocşi
TEODOROS ZISIS |