Sfântul Calinic Cernicanul în viziunea poetului Valeriu Anania
Asumându-și să prezinte pe Sf. Calinic Cernicanul în viziunea poetului Valeriu Anania, autorul își motivează demersul metapoetic prin necesitatea de a se oferi societății contemporane românești repere istorice și modele de viață și acțiune, între care și acelea ale sfinților săi canonici. În acest sens, evocă mai întâi succint cultul tradițional și actual pentru Sf. Calinic, monah și ierarh din sec. XX, la canonizarea căruia – în 1955, în plin regim comunist (!) – scriitorul teolog Valeriu Anania a avut partea sa de contribuție, deshumând moaștele și așezându-le în raclă. Din această experiență „indicibilă” și cu motivația de mai sus, va fi inițiat Valeriu Anania, în închisoarea de la Aiud, în memorie, un acatist propriu dedicat Sf. Calinic, sub titlul „Luminătorul”, alături de un alt acatist, „Iluminatul”, dedicat Sf. Ioan Valahul, martirizat în sec. XVII, de către turci pentru refuzul de a trece la credința musulmană – ambele texte fiind incluse în vol. „File de acatist” (1976).
Demersul de față cuprinde trei secvențe de bază, intitulate: „File de acatist” de Valeriu Anania – „o împletire unică între poezia religioasă și poezia politică”, Poemul dedicat Sf. Calinic – „Luminătorul” – într-o comparație necesară și, respectiv, temantica unui portret anagogic „în mișcare” – autorul adăugând la exegezele anterioare, ale criticilor literari, Liviu Petrescu și Lucian Vasile Bâgiu, perspective și completări originale, reliefarea sensurilor literal, alegoric, moral și anagogic ale textului (religios), precum și un minim inventar al formelor poetice și modalităților frastice de caracterizare a unui „sfânt între oameni”, „întru totul desăvârșit”, cum a fost și rămâne Sf. Calinic Cernicanul.
IOAN ŞT. LAZĂR |