Marele voievod Constantin Brâncoveanu a manifestat interes pentru românii din Șcheii Brașovului. Actul Unirii cu Biserica Romei a generat mari frământări religioase nu numai pentru aceștia, ci pentru toți românii ortodocși din Transilvania, dar în mod deosebit pentru cei din Șcheii, care au fost nevoiți să ceară ajutor nu numai de la voievodul Costantin Brâncoveanu și marii boieri ai Țării Românești, dar au apelat și la împărăteasa Rusiei Elisaveta Petovna, care s-a arătat deschisă să-i ajute. Constantin Brâncoveanu se implicase în lupta pentru păstrarea ortodoxiei în Transilvania înainte chiar de a fi domn. În contextul uniaţiei, românii brașoveni s-au dovedit aprigi apărători ai credinței străbune și Biserica Sf. Nicolae, ctitorită de domnii și boierii din Moldova și Muntenia, devine stâlpul de apărare a ,,pravoslaviei". Chiar dacă românii din Șchei sunt puși sub ascultarea episcopiei Râmnicului, legăturile cu Mitropolia Bucureștilor continuă și o primă dovadă este faptul că Antim Ivireanu, întemeind școala de la Câmpulung, îngăduie șcheienilor să trimită la acea școală doi dintre tinerii șcheieni, Radu Tempea și Theodor Baran, care uletrior ajung protopopi în Șchei, fiind bine cunoscuți pentru activitatea lor de copiști și cronicari. Datorită acestui sprijin, Biserica Sf. Nicolae, prin slujitorii săi, devine stâlpul de rezistență ortodoxă pentru românii din Țara Bârsei, care s-au opus Uniației, rămânând în legea lor străbună a cultului ortodox pentru totdeauna.

Keywords: Constantin Brâncoveanu, Şcheii Braşovului, uniaţie, ortodoxie

VASILE OLTEAN