În studiul de faţă am prezentat cele 21 de biserici, mănăstiri şi paraclise din cuprinsul Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care poartă hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena". În prima parte, la capitolul Consideraţii generale, am arătat situaţia locaşurilor de cult ortodoxe româneşti din Transilvania de nord, evoluţia lor istorică, arhitectura, hramurile pe care le-au primit, dar şi greutăţile pe care le-a întâmpinat Biserica Ortodoxă Română din Transilvania în vremurile stăpânirii stăine, maghiare şi austriece, în ce priveşte edificarea bisericilor ortodoxe pentru românii transilvăneni, când autorităţile străine erau de confesiune catolică sau protestantă.

În următoarele trei capitole am prezentat, pe scurt, bisericile şi paraclisele închinate „Sfinţilor Constantin şi Elena", din fiecare Eparhie în parte, care formează astăzi Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului: 4 biserici în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, 11 biserici în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului şi 6 biserici în Episcopia Sălajului.

Ultimul capitol, intitulat Concluzii, prezintă faptul că Biserica Romano-Catolică nu a cinstit în rândul Sfinţilor pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare, ci numai pe mama sa, Sfânta Împărăteasă Elena, apoi cultul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena s-a generalizat şi în Biserica Greco-Catolică, sub influenţa Bisericii Ortodoxe din Transilvania. În jumătatea de nord a Ardealului, bisericile cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" s-au edificat abia după Marea Unire din 1 Decembrie 1918, acest hram fiind considerat în această parte de ţară, un hram eminamente ortodox.

Cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena contribuie la promovarea cultului Sfinţilor Voievozi Români (ştefan cel Mare, Neagoe Basarab şi Constantin Brâncoveanu), precum şi la canonizarea viitoare a altor voievozi români dreptcredincioşi şi iubitori de Hristos.

DUMITRU-MARCEL ANDREICA