Arcul peste timp între 313 ?i 2013 ilustrează cât se poate de elocvent dificultatea ridicării la rang de principiu obligatoriu a toleran?ei ?i libertă?ii religioase. Textul de fa?ă î?i propune să treacă în revistă câteva momente ale modernită?ii în plin proces de articulare. Documentele citate, vizând libertatea religioasă ?i dreptul de vot, au un caracter numit pre-fondator pentru că nu duc până la capăt armonizarea principiului cu realitatea. Un asemenea parcurs cu obstacole confirmă, în cele din urmă, că for?a de organizare a ra?iunii nu este suficientă, că ambi?ia modernită?ii, autodeclarat "iluminată", de a fi mai bună ?i mai justă nu poate deveni realitate fără ajutorul altor valori, majoritatea religioase. Altfel spus, conflictele religioase nu pot fi solu?ionate prin simpla evacuare a religiei însă?i. Ceea ce, mai departe, confirmă teza lui José Casanova că mai multă secularizare nu înseamnă mai multă pace socială sau democra?ie. Dimpotrivă.   

RADU PREDA