Acest eseu reprezintă o scurtă prezentare a vieţii şi operei unei figuri teologice de primă mărime a teologiei creştine răsăritene, Părintele Andrei Scrima. Părintele Andrei a exemplificat o modalitate spirituală atât de radicală, încât la revenirea lui în ţară (România) după un lung pelerinaj prin lume, a fost cu greu recunoscut şi acceptat drept un autentic monah şi creştin. Vom susţine în rândurile eseului că este vorba de un tip creştin hiperbolic aşa cum sunt stâlpnicii, nebunii întru Hristos şi martirii, fiecare în felul său specific. În a doua parte a rândurilor noastre oferim o simplă privire de ansamblu asupra operei în speranţa că această operă va fi cercetată, iar nu ignorată de mediile teologice româneşti, cum s-a întâmplat în cultura rusă cu Pavel Florenky.

VALENTIN CIOVEIE