Studiul de faţă, publicat aici în prima parte, prezintă istoricul relaţiilor românilor cu Muntele Athos, mai precis chestiunea închinărilor şi justificarea lor, analiza unor documente de închinare din care decurg concluzii care vin să infirme unele teorii privind închinările de mănăstiri din spaţiul românesc (cu referire concretă la cazul mănăstirii Cotroceni şi al mănăstirii Căpriana din Basarabia), problema ratării unei şanse de a deţine o mănăstire la Athos - mănăstirea Esfigmenu. Este descrisă şi activitatea Cuviosului Paisie Velicicovski de revigorare a vieţii ascetice pe pământul românesc - după o viaţuire de 17 ani la Muntele Athos - prin iniţierea unui amplu program de traduceri din operele Sfinţilor Părinţi, ceea ce a condus la o primă ediţie, într-o limbă modernă, a Filocaliei.

IOAN MOLDOVEANU