Studiul de faţă evocă personalitatea celui dintâi episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului, Nicolae Ivan. Noul episcop provenea dintr-o familie de ţărani fruntaşi, din satul Aciliu, de lângă Cluj, având o puternică tradiţie morală în ale omeniei româneşti şi ale dragostei de muncă. Tânăr silitor şi bine organizat, după câţiva ani de şcoală în localitate, a încheiat şcoala primară la Săliştea Sibiului, după care a urmat cursurile la Liceul de stat din Sibiu, unde, la 28 iunie 1874, şi-a luat şi examenul de bacalaureat cu calificativul „foarte bine". Înscris apoi la Seminarul teologic „Andreian" din Sibiu, l-a absolvit în anul şcolar 1876/1877, tot cu calificativul „foarte bine", fiind apoi ales învăţător la Şcoala Normală din Sălişte. După şapte ani de activitate, a fost numit spiritual şi învăţător la Institutul de corecţie din Aiud. Începând cu data de 1 octombrie 1890, a fost numit redactor la Telegraful Român, de la Sibiu, unde s-a implicat în salvarea şcolilor confesionale. După o perioadă de pastoraţie ca protopop la Alba Iulia şi la Orăştie, N. Ivan a juns asesor consistorial (consilier economic) la Mitropolia Sibiului, de numele lui fiind legate cele mai importante realizări ale acesteia: clădirea catedralei mitropolitane, a noului aşezământ al Institutului Teologic, precum şi realzarea unei temeinice baze materiale ş.a. Ca recunoaştere a muncii depuse şi a calităţilor sale gospodăreşti, la 6/19 decembrie 1921, a fost instalat ca episcop al nou-înfiinţatei Episcopii a Vadului, Feleacului şi Clujului, pe care o va organiza exemplar. Va construi actuala Catedrală, va înfiinţa Institutul Teologic Ortodox din Cluj, azi Faultatea de Teologie Ortodoxă, revista „Renaşterea", tipografia, biblioteca şi multe altele. Pe drept cuvânt, el este ctitorul acestei eparhii care a cunoscut, în timpul lui, dar şi după aceea, o dezvoltare continuă, până la recunoaşterea ei ca mitropolie. Pentru toate acestea, şi pentru multe altele, i se cuvine veşnică cinstire.

IOAN-VASILE LEB