|
Religia în şcoala publică din Republica Moldova. Bazele Ortodoxiei între opţional şi obligatoriu
Religia în şcoala publică din Republica Moldova.
Bazele Ortodoxiei între opţional şi obligatoriu
Dumitru Cotelea
În loc de introducere: cadrul istoric al unei chestiuni recente
Aşa cum se poate observa din dezbaterile publice, unul dintre principalele deziderate ale Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova (cuprinzând aici ambele jurisdicţii canonice) la momentul actual este introducerea disciplinei „Bazele Ortodoxiei" în programa învăţământului preuniversitar a şcolilor publice. Iniţiativa a căpătat amploare mai ales după ce Valeriu Pasat1 s-a adresat Parlamentului Republicii Moldova2 în vederea organizării unui referendum naţional3 în acest sens. Doar după trei zile, Mitropolia Moldovei (MM), prin intermediul paginii web oficiale, îşi exprima adeziunea faţă de acest demers4.
Pentru a arăta necesitatea referendumului, Valeriu Pasat invocă cinci argumente dintre care primul este cel de ordin moral. Pasat afirmă că este datoria clasei politice să ofere poporului posibilitatea de a decide în această materie. Obligaţia se datorează faptului că Ortodoxia a fost cea care a stat la baza societăţii, care a promovat valorile morale, nu întreaga bază legislativă care este orientată „spre deservirea necesităţilor cotidiene, spre consum"5.
În aceeaşi ordine de idei, în susţinerea argumentului istorico-identitar Pasat s-a bazat pe datele ultimului recesământ6 afirmând că indiferent de etnia, naţionalitatea sau partidul politic din care fac parte segmente întregi ale populaţiei Moldovei, cetăţenii acesteia, cu toţii (!), rămân ortodocşi. Confesiunea ortodoxă, în acest caz, este factorul identitar cel mai important.
Un alt argument este cel didactic-educaţional. În acest caz, iniţiatorul demersului a surprins o creştere a volumului de informaţie din curricula şcolară promovată în detrimentul actului educaţional propriu-zis. Mutarea accentului de pe volumul de informaţie pe educaţie sau formare este o necesitate în Moldova, dat fiind faptul că părinţii multor copii sunt plecaţi peste hotare, iar în aceste cazuri responsabilitatea educării lor revine aproape integral învăţământului şcolar.
Cât priveşte argumentul constituţional-legislativ, acesta se bazează pe distincţia între noţiunea de „laic" şi „ateist", autorul explicând motivele pentru care, odată cu predarea „Bazelor Ortodoxiei", nu se va încălca articolul 35 din Constituţia Republicii Moldova7. Pasat menţionează că primul termen „presupune doar lipsa clerului (din învăţământ)" şi că „predarea în şcoală a obiectului "Bazele Ortodoxiei" se va face nu de către preoţi sau alţi reprezentanţi ai clerului, ci de cadrele didactice existente"8. Întrebarea care se pune aici este dacă sistemul educaţional din R. Moldova are destule cadre didactice în posesia unei culturi religioase minime pe care să o poată transmite, corect şi integral, elevilor lor.
În fine, argumentul politic adus în sprijinul iniţiativei este la limita populismului. Potrivit lui Pasat, poporul este cel care trebuie să decidă în această privinţă şi nu politicienii, care de la o legislatură la altă pot să aibă păreri diferite în legătură cu predarea religiei în şcoli. Vizionar cum îl ştim, Pasat este ferm convins că poporul va fi pentru introducerea obiectului „Bazele Ortodoxiei" în şcoli.
În ceea ce priveşte demersurile ulterioare lansării ideii referendumului, la 9 martie 2010 prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu cei doi ierarhi ai R. Molodova, ÎPS Vladimir, Mitropolitul Moldovei, şi ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei. În mod sugestiv, este pentru prima dată de la independeţa postcomunistă când ambii mitropoliţi au stat la aceeaşi masă. În cadrul discuţiei despre predarea religiei în şcoli, prim-ministul a optat pentru introducerea unui curs opţional de religie9. Destul de surprinzător, de aceeaşi părere a fost şi Mitropolitul Basarabiei.
Atât lipsa de comunicare, cât şi absenţa dorinţei de examinare a obiectivelor comune în cadrul unei Adunări episcopale10, determină apariţia unor abordări diferite a aceleiaşi probleme. În cazul dat, fără ca să argumenteze motivele pentru care nu acceptă ideea unui referendum, Mitropolia Basarabiei respinge din start această iniţiativă, care este, de altfel, intens promovată de Mitropolia Moldovei11.
În ordinea cronologică a evenimentelor, Sinodul bisericesc al Mitropoliei Moldovei, întrunit la 17 martie 2010, a decis să susţină prin toate mijloacele organizarea unui referendum12. După sinod, ÎPS Vladimir a discutat pe această temă cu preoţii din protopopiate şi, pritre alţii, cu reprezentanţii Episcopiei de Edineţ şi Briceni13. La doar o lună distanţă, la 16 aprilie 2010, a fost convocat un alt Sinod al Mitropoliei Moldovei. În cadrul şedinţei lărgite a Sinodului au fost discutate
[...] toate amănuntele cu privire la pregătirea şi desfăşurarea referendumului, alcătuirea programului [programei] pentru predarea „Bazelor Ortodoxiei" în şcoală, pregătirea pedagogilor şi a manualelor de religie şi alte chestiuni legate de acest subiect14.
Pe 24 aprilie 2010 ÎPS Vladimir a adresat membrilor Bisericii Ortodoxe păstorite de el o pastorală cu privire la organizarea referendumului republican15.
Problematica predării religiei în şcoli
Eventuala introducere a religiei ca materie în şcoala publică moldovenească necesită clarificarea preliminară a unor aspecte legislative şi organizatorice. În acest sens, voi menţiona câteva date statistice care ne pot ajuta să înţelegem mai întâi în care circumstanţe poate fi declarat valabil referendumul republican care urmează sa aibă loc. Conform datelor Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, numărul alegătorilor cu drept de vot, la 17 martie 2009, era de 2 549 80416. Referendumul republican poate fi declarat aşadar valabil doar dacă la vot participă mai mult de 3/5 din persoanele înscrise în liste17. Concret, peste 1,5 milioane de persoane trebuie să participe la vot, dintre care 760.000 trebuie să voteze pentru includerea religiei în curriculumul şcolar. În aceaste condiţii, participarea la vot a populaţiei trebuie să fie egală cu cea înregistrată la alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, adică de peste 60%18. Trebuie să recunoaştem că pentru atingerea acestui procent este nevoie de o mobilizare exemplară. Cum la uşă bat şi algerile anticipate, nu este greu de anticipat că va fi deosebit de greu ca electoratul să fie pus în mişcare de două ori în acelaşi timp. Faptul că democraţia este „obositoare" ar putea fi demonstrat încă o dată.
Un alt element al procesului de implementare a religiei în şcolile publice este elaborarea manualelor. Or, aici avem un precedent care se poate dovedi providenţial. Predarea religiei în şcoli a fost şi cauza pentru care a pledat Prea Sfinţitul Dorimedont, Episcop de Edineţ şi Briceni, de fericită memorie19. Prea Sfinţia Sa a reuşit, în viaţa scurtă pe care a avut-o, să editeze un Abecedar pentru copii, manuale de predare a religiei pentru clasele I-IV20 şi V-IX. În afară de manuale, episcopul Dorimedont a înfiinţat revistele Orthodoxia şi Ortodoxia pentru copii. Aşadar, prima bază a manualului de religie există în Republica Moldova. O bibliografie elementară în acest domeniu poate fi găsită şi în România. În condiţiile date, elaborarea manualelor nu ar fi o problemă care să necesite o perioadă îndelungată de timp. Altfel spus, dacă ar fi întrunite condiţiile unui referendum valabil, religia ar putea fi predată deja din următorul an şcolar.
Pentru a avea o imagine mai clară a întregului proces de introducere a religiei în şcoli este necesar să amintim aici, pe scurt, principalele etape pe care le-a parcurs prin comparaţie România. Luarea în considerare a situaţiei din ţara vecină este utilă dacă Moldova doreşte să dispună de mai multe puncte de referinţă pentru elaborarea propriilor strategii pe termen lung. Din acest punct de vedere, Moldova poate să colaboreze atât cu România şi Rusia cât şi cu alte ţări în vederea asimilării şi utilizării experienţei acestora în cazul dat.
Facând o comparaţie sumară între Legea Educaţiei Naţionale aprobată de Guvernul României21 şi proiectul Pasat, respectiv al Mitropoliei Moldovei, putem constata că în România religia este domeniu disciplinar de studiu, parte a trunchiului comun. Conform legislaţiei, religia poate să fie predată de membrii tuturor cultelor recunoscute de către stat. Copiii care nu doresc să participe la ora de religie, în urma unei solicitări în scris a părinţilor sau tutorelui, pot încheia sitaţia şcolară fără respectivul domeniu disciplinar de studiu, existând materii „compensatorii".
În comparaţie cu Legea Educaţiei Naţionale, proiectul de lege cu privire la predarea obiectului „Bazele Ortodoxiei" în învăţământul preuniversitar din Republica Moldova prevede următoarele elemente: disciplina „Bazele Ortodoxiei" este obligatorie pentru toţi elevii; copiii din familiile neortodoxe trebuie să înveţe acest obiect la fel cum învaţă limba, istoria sau literatura naţiunii majoritare; predarea „Bazelor Ortodoxiei" se va face prin îmbinarea principiilor informative şi formativ-educative; se vor preda două ore de religie pe săptămână; copii care nu fac parte din familii creştin-ortodoxe vor participa doar la o oră pe săptămână, la care se va aplica mai ales principiul informativ; copiii care fac parte din familii ce aparţin confesiunii ortodoxe vor participa la ambele ore, atât la cea care se aplică principiul formativ cât şi la cea care predarea se face după principiul formativ-educativ22.
Legat de propunerea legislativă moldavă, există anumite contradicţii între textul demersului adresat Parlamentului Republicii Moldova de către Valeriu Pasat, discursul mitropolitului Vladimir (MM) şi proiectul de lege elaborat de grupul de iniţiativă organizat de către acesta. Iniţial, atât Pasat cât şi vlădica Vladimir nu au optat pentru predarea religiei tuturor elevilor, indiferent de confesiune. Potrivit unui interviu acordat mai multor agenţii de ştiri, Mitropolitul Vladimir a precizat că în localităţile unde există elevi ce fac parte din alte confesiuni creştine, religia poate să fie predată de pastorii sau profesorii respectivei confesiuni23. În ceea ce îl priveşte, Pasat a subliniat la rândul său, în scrisoarea deschisă adresată parlamentului, că
[...] „Bazele Ortodoxiei" trebuie să fie un curs obligatoriu, însă la o simplă solicitare scrisă a părinţilor, elevul va putea să nu frecventeze orele disciplinei „Bazele Ortodoxiei", iar pentru localităţile unde în mod compact locuiesc cetăţenii care aparţin confesiunilor protestante se va găsi, de comun acord cu conducerea cultelor respective, o modalitate alternativă de predare a orelor de religie24.
În proiectul de lege este specificat însă că „Bazele Ortodoxiei" reprezintă un curs obligatoriu pentru toţi elevii, indiferent de confesiunea sau religia din care fac parte.
Dincolo de aceste nepotriviri, întregul proiect de predare a religiei în şcoli trebuie gândit în perspectiva europeană a Moldovei. Or, ţinând cont de faptul că predarea religiei, alături de politicile culturale, sunt în mod exclusiv apanajul statelor membre, Uniunea Europeană nu intervine în domeniu. Mai mult decât atât, cum în majoritatea statelor Uniunii Europene religia face parte din programa învăţământului preuniversitar, introducerea acesteia şi în Moldova poate fi un nesperat argument de „europenitate" a unei ţări care a oscilat timp de două decenii între zonele geopolitice25.
În cazul în care, ca urmare a referendumului, se va vota pentru introducerea „Bazelor ortodoxiei", responsabilitatea majoră va reveni Guvernului şi Ministerului de resort care vor trebui să analizeze întregul proces de schimbare a programei preuniversitare de învăţământ, precum şi toate aspectele ce ţin de implementarea noului curs. Ulterior, această responsabilitate va fi transferată către unităţile de învăţământ preuniversitar cu sarcina de a pune în aplicare metodologia elaborată de înalţii funcţionari.
Astfel ajungem la o altă problemă şi anume la aceea a pregătirii cadrelor didactice. Încercând să argumenteze considerentele pentru care, odată cu predarea religiei în şcoli, nu va fi afectat articolul 35 din Constituţia Republicii Moldova, Pasat a făcut nişte afirmaţii care necesită anumite clarificări, mai exact proiectul face referire la faptul că predarea obiectului „Bazele Ortodoxiei" se va face „nu de către preoţi sau alţi reprezentanţi ai clerului, ci de cadrele didactice existente"26. Însă în proiectul de lege cu privire la predarea obiectului „Bazele Ortodoxiei", articolul 4, punctele (1) şi (2) se precizează:
Predarea obiectului „Bazele Ortodoxiei" este asigurată de către profesorii de religie ortodoxă selectaţi, pregătiţi şi atestaţi în mod special - atât din rândul clerului, cât şi al mirenilor; În cazul profesorilor selectaţi din rândul mirenilor prioritate se acordă persoanelor cu studii teologice şi pedagogice27.
De aici putem deduce că vor fi acceptate şi persoane care nu au studii teologice.
Acceptarea profesorilor din rândul mirenilor care nu au studii teologice trebuie evitată. O astfel de abordare a problematicii referitoare la predarea religiei în şcoli poate constitui o replică a unor cazuri oarecum similare care s-au conturat la începutul anilor `90. În acea perioadă au fost deschise, redeschise, înfiinţate etc. mai multe biserici. O astfel de dinamică instituţională a dus la existenţa unui număr semnificativ mai mare de parohii în comparaţie cu numărul de preoţi. Soluţia găsită pe moment a fost una nu tocmai inspirată, au fost hirotoniţi tineri care erau în primul an de studii ai ciclului universitar (19 ani) sau persoane care nu aveau studii teologice.
Ar fi binevenit ca iniţiativa de predare a religiei în şcoli să nu fie compromisă de la bun început, prin lipsa cadrelor didactice sau prin angajarea persoanelor fără studii teologice şi/sau pedagogice. Resursa umană, la momentul dat, poate fi insuficientă în comparaţie cu numărul de locuri disponibile, dacă ţinem cont de faptul că în Republica Moldova sunt peste 1500 de instituţii de învăţământ preuniversitar28. De aici putem trage concluzia că din start sunt necesare peste 1200 de cadre didactice. Insuficienţa cadrelor didactice nu trebuie să afecteze calitatea resursei umane angajate. Ar fi mai util şi mai eficient dacă în şcoli disciplina „Religia" sau „Bazele Ortodoxiei" s-ar introduce urmând un proces etapizat, pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp. Astfel, în acest răstimp, vor creşte şansele de implementare a unor măsuri care să asigure calitatea pregătirii cadrelor didactice.
Un alt motiv de disensiune între cele două Mitropolii Ortodoxe poate fi articolul 4 al proiectului de lege cu privire la predarea obiectului „Bazele Ortodoxiei" în învăţământul preuniversitar din Republica Moldova. În acest articol la punctul (3), (4) şi (5) este stipulat:
(3) În cazul mirenilor orice candidat la funcţia de profesor la obiectul „Bazele Ortodoxiei" trebuie să fie creştin ortodox practicant şi să dispună de o aprobare în scris din partea episcopului locului, eliberată de acesta în temeiul unei scrisori de recomandare din partea preotului-duhovnic al candidatului.
(4) În cazul candidatului din partea clerului este nevoie de o aprobare în scris din partea episcopului locului.
(5) Aprobările şi recomandările se dau de către clericii Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove).
În acest caz, legea cu privire la predarea religiei în şcoală trebuie să fie principială şi nu poate opera cu discriminări pentru că atinge un subiect foarte sensibil. Tot în acest context ne putem întreba de ce începând cu anul 1992 în Republica Moldova atât puterea legislativă şi executivă cât şi cea judecătorească au susţinut Mitropolia Moldovei dar nu au promovat ideea introducerii religiei în şcolile publice iniţiată tot de această Mitropolie?29 În încercarea de a argumenta existenţa unei identităţii moldoveneşti diferită de identitatea românească, unii politicieni au promovat o politică religioasă implicându-se activ în viaţa Bisericii Ortodoxe. Este simptomatic faptul că fostul şef al statului, Vladimir Voronin, a încercat să-şi asume rolul de apărător al Bisericii Ortodoxe din Moldova, construind şi renovând biserici timp de opt ani, dar nu a promovat predarea religiei în şcoli. Chestiunea religiei în şcoală nu trebuie să fie una de politică. Biserica însăşi nu poate fi un instrument politic.
În această ordine de idei menţionăm că ritmul alert de organizare a referendumului şi de introducere a religiei în şcoli poate să compromită, din start, implementarea noului curs. Predarea religiei în şcoli este absolut necesară, însă felul în care se fac primii paşi, gradul de pregătire a cadrelor didactice, modul în care sunt abordate anumite teme care pot provoca noi conflicte inter-ortodoxe, inter-confesionale sau inter-religioase sunt la fel de importante şi necesită atât timp cât şi efectuarea unor studii minuţioase care să ofere date exhaustive referitoare la acest subiect.
ANEXE:
1. Proiect de lege elaborat de grupul de iniţiativă organizat de către Valeriu Pasat30.
Proiect
LEGE
cu privire la predarea obiectului „Bazele Ortodoxiei"
în învăţământul preuniversitar din Republica Moldova
Poporul adoptă prezenta lege la referendumul republican care are autoritatea să valideze modul de introducere a noului obiect în şcoală şi principiile sale de bază.
Religia creştin-ortodoxă a jucat un rol determinant în formarea naţiunii titulare a Republicii Moldova şi, în mod constant, în dăinuirea poporului nostru de-a lungul întregii sale istorii milenare, reprezentând particularităţile noastre identitar-istorice şi moral-culturale esenţiale. Această religie este împărtăşită şi de principalele grupuri etnoculturale conlocuitoare, ridicând astfel numărul creştinilor ortodocşi declaraţi la o majoritate cuvârşitoare. Pe aceste temeiuri, introducerea predării în scoală a obiectului „Bazele Ortodoxiei" are ca scop cunoaşterea de către întreaga generaţie tânără încadrată în învăţământul preuniversitar a valorilor de căpătâi ale poporului Republicii Moldova atât din perspectiva formării de cetăţeni şi personalităţi integre, a asigurării unui climat moral adecvat şi a bunei înţelegeri în societate, cât şi, mai ales, din cea soteriologică (de mântuire a sufletului).
Articolul 1. Denumirea obiectului
(1) Denumirea obiectului este „Bazele Ortodoxiei".
(2) Această denumire include toate noţiunile fundamentale care vor fi studiate în cadrul noului obiect, inclusiv: principiile şi dogmele Ortodoxiei, morala ortodoxă, conştiinţa ortodoxă, cultura ortodoxă, istoria Bisericii Ortodoxe, rolul Bisericii Ortodoxe în istoria poporului Republicii Moldova, relaţia dintre Biserica Ortodoxă şi stat.
Articolul 2. Nivelul de obligativitate a obiectului.
(1) Obiectul „Bazele Ortodoxiei" este obligatoriu pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar.
(2) Copiii din familiile ortodoxe studiază suplimentar „Bazele Ortodoxiei" după principiul formativ (educativ).
(3) Copiii din familiile neortodoxe studiază obiectul „Bazele Ortodoxiei" la fel ca şi istoria, limba şi literatura naţiunii titulare, precum şi din considerentul că Ortodoxia constituie partea comună a patrimoniului cultural-spiritual al naţiunii titulare şi al grupurilor etnoculturale conlocuitoare.
Articolul 3. Principiile de predare a obiectului.
(1) Predarea obiectului „Bazele Ortodoxiei" se efectuează prin îmbinarea principiilor informativ şi formativ. Această îmbinare se aplică integral pentru copiii din familiile ortodoxe.
(2) Principiul formativ cuprinde şi bazele apologeticii şi exegeticii în strictă conformitate cu Sfânta Tradiţie.
(3) Pentru copiii din familiile neortodoxe se aplică doar principiul informativ.
(4) Frecvenţa predării obiectului şi numărului de ore sunt 2 ore pe săptămână, dintre care o ora se alocă pentru predarea obiectului cu caracter informativ şi prezenţa tuturor elevilor este obligatorie, iar la ora a două predarea se face pe principiul formativ (educativ), fiind obligatorie doar prezenţa copiilor din familii ortodoxe.
(5) Plasarea orelor obiectului „Bazele Ortodoxiei" în orarul şcolar se efectuează preponderent în primele 2 ore din orarul zilei, prima oră fiind cea cu predare pe principiul formativ, sau, alternativ şi de comun acord cu profesorul de „Bazele Ortodoxiei", în ultimele 2 ore din orarul zilei, prima oră fiind în acest caz cea cu predare pe principiul informativ.
Articolul 4. Cadrele didactice care asigură predarea obiectului.
(1) Predarea obiectului „Bazele Ortodoxiei" este asigurată de către profesorii de religie ortodoxă selectaţi, pregătiţi şi atestaţi în mod special - atât din rândul clerului, cât şi al mirenilor.
(2) În cazul profesorilor selectaţi din rândul mirenilor prioritate se acordă persoanelor cu studii teologice şi pedagogice.
(3) În cazul mirenilor orice candidat la funcţia de profesor la obiectul „Bazele Ortodoxiei" trebuie să fie creştin ortodox practicant şi să dispună de o aprobare în scris din partea episcopului locului, eliberată de acesta în temeiul unei scrisori de recomandare din partea preotului-duhovnic al candidatului.
(4) În cazul candidatului din partea clerului este nevoie de o aprobare în scris din partea episcopului locului.
(5) Aprobările şi recomandările se dau de către clericii Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove).
Articolul 5. Forul de autoritate pentru obiect.
(1) Procesul de pregătire a introducerii obiectului „Bazele Ortodoxiei" în învăţământul preuniversitar, de organizare, elaborare şi aprobare a manualelor, materialelor didactice şi programelor, de evaluare a cunoştinţelor, de instruire, atestare şi reciclare a profesorilor de religie ortodoxă pentru toate cele trei cicluri ale învăţământului preuniversitar este asigurat de către colaboratorii Departamentului pentru Învăţământul Creştin Ortodox, special constituit în acest scop în proporţie egală din reprezentanţii delegaţi de către Biserica Ortodoxă din Moldova şi de către Ministerul Educaţiei.
(2) În cazul membrilor delegaţi din partea Bisericii Ortodoxe din Moldova se asigură reprezentarea egală a fiecărei eparhii cu cel puţin câte doi reprezentanţi, un cleric şi un mirean.
(3) În cazul Ministerului Educaţiei membrii delegaţi se propun din rândul experţilor în domeniul pedagogiei, al metodicii predării, psihologiei şi din alte discipline aferente.
(4) Departamentul pentru Învăţământ Creştin Ortodox se află în subordonare dublă, a Bisericii Ortodoxe din Moldova şi a Guvernului Republicii Moldova.
Articolul 6. Materialele didactice şi sistemul de evaluare a cunoştinţelor.
(1) Departamentul pentru Învăţământul Creştin Ortodox asigură procesul de elaborare, aprobare şi editare a întregului set de materiale didactice necesare pentru obiectul „Bazele Ortodoxiei", creând comisii şi grupuri de experţi şi de autori după caz.
(2) În cadrul elaborării manualelor, programelor, ghidurilor pentru profesori şi a altor materiale didactice pentru obiectul „Bazele Ortodoxiei" Departamentul pentru Învăţământul Creştin Ortodox ţine cont în mod obligatoriu de experienţa deja acumulată în Republica Moldova (inclusiv în ceea ce priveşte manualele editate până în prezent).
(3) Sistemul de evaluare a cunoştinţelor elevilor va fi decis aparte de către Departamentul pentru Învăţământul Creştin Ortodox după o studiere atentă a experienţei altor ţări şi ţinându-se seama de caracterul confesional al obiectului şi de modul de predare diferenţiat.
Articolul 7. Etapizarea introducerii predării obiectului în şcoli.
(1) Prin introducerea obiectului „Bazele Ortodoxiei" în învăţământul preuniversitar se subînţelege faptul că până la data concretă a introducerii vor fi asigurate toate condiţiile pentru realizarea integrală a celor prevăzute pentru buna lui predare, inlusiv: manuale, programe, ghiduri, sistem de evaluare a cunoştinţelor, instruire şi atestare a profesorilor de „Bazele Ortodoxiei" pentru toate şcolile din ţară.
(2) Întreg procesul de pregătire a introducerii obiectului „Bazele Ortodoxiei" în învăţământul preuniversitar din Republica Moldova va fi asigurat de către Departamentul pentru Învăţământul Creştin Ortodox, care se va constitui în cel mult 2 (două) luni de la data intrării în vigoare a prezentei Legi. Intervalul minim de timp necesar Departamentului pentru Învăţământul Creştin Ortodox de a efectua pregătirile de rigoare pentru introducerea obiectului „Bazele Ortodoxiei" este de 12 (douăsprezece) luni.
(3) Introducerea Obiectului „Bazele Ortodoxiei" în învăţământul preuniversitar se va face în două etape, respectiv pe parcursul a doi ani de studii. La prima etapă se va realiza introducerea „Bazelor Ortodoxiei" în circuitul primar (clasele I-IV), iar în etapa a doua, respectiv în al doilea an de studii, se va realiza introducerea „Bazelor Ortodoxiei" în circuitul gimnazial (clasele V-IX) şi liceal (clasele X-XII).
(4) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
2. Demersul lui Valeriu Pasat adresat Parlamentului Republicii Moldova cu privire la introducerea disciplinei "Bazele Ortodoxiei" în programa învăţământului preuniversitar.
SCRISOARE DESCHISĂ
deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova
Stimaţi deputaţi,
Mă adresez Domniilor Voastre cu propunerea să includeţi în ordinea de zi a sesiunii curente a Legislativului chestiunea privind organizarea unui referendum republican, în cadrul căruia cetăţenii ţării noastre să-şi poată exprima opţiunea referitor la introducerea în programele învăţământului preuniversitar (curriculumul şcolar) a obiectului „Bazele Ortodoxiei".
În cele ce urmează voi expune un şir de argumente menite să susţină adoptarea de către Parlament a unei asemenea hotărâri.
Argumentul de ordin moral. În anul viitor, Republica Moldova împlineşte 20 de ani. Pe parcursul celor două decenii a fost creată o întreagă baza legislativă - coduri, legi, alte acte normative. Făcând acum abstracţie de calitatea legilor, precum şi de gradul respectării lor în societate, ar fi cazul să ne întrebăm: dar oare câte dintre aceste acte legislative au condus la schimbări fundamentale în viaţa poporului nostru? Oare câte din legile adoptate, cu adevărat au influenţat soarta societăţii, determinându-i viitorul?
Răspunsul va fi unul mult prea modest: poate vreo 4-5. Declaraţia de Independenţă; Constituţia; legislaţia cu privire la schimbarea formei de proprietate şi, în primul rând, de proprietate asupra pământului; legislaţia privind organizarea alegerilor puterii în mod democratic. În rest, eforturile aleşilor poporului erau orientate spre deservirea necesităţilor cotidiene sau, altfel spus, spre consum. Orice societate, însă, dacă încearcă să trăiască doar din grija consumului, axându-se doar pe valorile materiale, este sortită dezbinării şi descompunerii. Indiferent de nivelul dezvoltării economice, fie el înalt sau redus, indiferent de mărimea produsului intern brut pe cap de locuitor.
Este binecunoscut că societatea poate fi considerată sănătoasă numai atunci când îşi întemeiază existenţa pe nişte valori morale. Iar pentru poporul nostru morala întotdeauna a fost inseparabilă de credinţa ortodoxă. Şi iată aici, ajunşi la acest punct, recunoaştem că statul nostru, Republica Moldova, are o mare datorie faţă de propriul popor. În acest răstimp de două decenii statul n-a făcut un lucru pe care, pur şi simplu, era dator să-l facă: n-a introdus predarea Ortodoxiei ca obiect de studiu în programa şcolară.
Deşi s-au lansat în acest sens iniţiative, deşi s-au schimbat mai multe legislaturi - decizia respectivă aşa şi nu a fost luată. Acum, după ce n-au făcut-o aleşii poporului, trebuie lăsat poporul s-o decidă el însuşi. Este dreptul lui, un drept a cărui realizare clasa politică este datoare să i-l asigure. Datoare din punct de vedere moral, şi această datorie trebuie achitată.
Argumentul istorico-identitar. Religia ortodoxă a însemnat pentru poporul nostru - mă refer acum preponderent la perioada când i-a fost sortit să vieţuiască sub un regim ateist şi anticreştin, ostil lui Dumnezeu şi Bisericii, perioadă pe care am investigat-o în mod special, studiind o sumedenie de documente - nu doar un fel de refugiu spiritual sau alinare sufletească, ci un adevărat pilon. Place sau nu această constatare, dar Ortodoxia a însemnat factorul indentitar care - la fel ca şi limba, deşi din alt unghi de vedere - ne-a permis să supravieţuim ca popor.
Astăzi putem polemiza la nesfârşit cine suntem, moldoveni sau români. Am ajuns să ne divizăm, conform criteriului etnic, în majoritari şi minoritari. Ne grăbim să ne separăm în partide, mişcări, în tot soiul de curente politice. Realitatea este însă de aşa natură că - dincolo de toate aceste separări şi divizări, mai presus de ele - cu toţii rămânem ortodocşi. Chiar şi acei dintre noi care rar frecventează Biserica, chiar şi acei care au fost numai botezaţi în pruncie - toţi purtăm acel grăunte sufletesc care ne proiectează în perspectiva istoriei chipul de creştini ortodocşi. Şi dacă ne-a fost dat să trăim într-un stat independent, de ce atunci evităm să percepem la justa valoare acest factor - credinţa strămoşilor, credinţa părinţilor noştri - ca factorul de bază care formează identitatea fiinţei noastre omeneşti?
Şi fiindcă veni vorba de identitate, adică despre ceea ce ne defineşte pe toţi împreună, ca popor, şi pe fiecare în parte, ca om, trebuie să ne gândim nu doar la prezent, nu numai la chestiuni de genul cât câştigăm şi ce impozite percepe de la noi statul, ci să ne preocupe în mod constant viitorul. Să ne preocupe nu doar sub aspectul cognitiv, adică ce fel de cunoştinţe le dăm tinerelor generaţii, dar şi sub aspectul moral: cum, în baza căror valori îi educăm?
Or, numai prin aceste generaţii identitatea pe care am moştenit-o din istorie poate să se păstreze pentru viitor. Să se menţină şi să persiste, indiferent de faptul unde ne vom afla mâine - în Europa unită sau numai în vecinătatea ei, în Comunitatea Statelor Independente sau în afara acestei comunităţi. Oriunde vom fi, avem datoria să rămânem un popor ortodox.
Argumentul didactic-educaţional. În cei 20 de ani de independenţă şcoala la noi a fost supusă mai multor experimente. Nu toate s-au dovedit a fi la fel de reuşite, unele mai continuă în prezent. Ceea ce însă poate fi considerat drept o greşeală evidentă este faptul că în sistemul de învăţământ primar, gimnazial şi liceal a fost practic totalmente neglijată latura educaţională.
Tradiţional, pentru poporul nostru şcoala a constituit nu doar instituţia unde copii însuşeau un anumit volum de cunoştinţe, ci şi un constant factor de educaţie. În orice caz, aşa a fost până în 1940, când după cei 7 ani de acasă, în care copilul afla de la părinţi primele noţiuni despre ceea ce e bine şi ce este rău, venea perioada şcolii, unde deja de la dascăli, concomitent cu însuşirea diferitor cunoştinţe, el primea şi bazele învăţăturii creştine. A fost o tradiţie sănătoasă şi firească, care a fost curmată într-un mod artificial şi barbar, dar care în prezent, peste şapte decenii de dominaţie a materialismului ateu, necesită a fi reclădită.
Necesitatea ei se impune şi din cauza că astăzi în Republica Moldova foarte mulţi copii trăiesc în familii incomplete, fie fără unul din părinţi, fie fără ambii, aflaţi la muncă peste hotare. De la cine atunci, în lipsa părinţilor, dacă nu de la Părintele nostru, al tuturor, prin intermediul învăţăturii Lui, să înveţe aceşti copii, ce este bine şi ce e rău? Din acest punct de vedere, de asemenea, obiectul „Bazele Ortodoxiei" va fi binevenit.
Anticipând speculaţiile posibile, precizez: este vorba despre Ortodoxie ca obiect de studiu, nu ca obiect de cult. Nimeni nu intenţionează să transforme orele şcolare în slujbe religioase, caracterul laic al învăţământului va rămâne intact.
Argumentul constituţional-legislativ. Oponenţii predării religiei în sistemul învăţământului nostru şcolar fac trimitere la articolul 35 din Constituţia Republicii Moldova, care stipulează că învăţământul de stat este laic. Intenţionat ori nu, dar în cazul dat se confundă două noţiuni diferite, noţiunea de „laic" cu cea de „ateist". Dacă prima presupune doar lipsa clerului, adică evidenţiază caracterul strict lumesc al învăţământului, cea de-a doua impune lipsa lui Dumnezeu. Sunt două sensuri diferite, şi nu e de loc greu să observăm că pe parcursul celor două decenii învăţământul în Republica Moldova a continuat, ca şi în perioada sovietică, să fie unul ateist, în contradicţie chiar cu norma constituţională în vigoare.
Situaţia poate uşor reveni în albia normalităţii, dacă vom ţine cont de faptul că predarea în şcoală a obiectului „Bazele Ortodoxiei" se va face nu de către preoţi sau alţi reprezentanţi ai clerului, ci de cadrele didactice existente, care vor binevoi să-şi asume această nobilă misiune. Pregătirea lor nu va necesita nici mari cheltuieli suplimentare, nici prea mult timp, dacă luăm în seamă faptul că există deja o evaluare metodică, există manuale în ţările vecine - România, Federaţia Rusă - unde cunoştinţele despre Ortodoxie sunt expuse într-o formă simplă şi accesibilă percepţiei elevilor.
Nu va fi lezat nici principiul constituţional al libertăţii conştiinţei. Deşi din punct de vedere istoric ne putem considera o ţară monoconfesională, adică tradiţională pentru noi este doar religia ortodoxă, în nici un caz nu trebuie s-o impunem cuiva. Ortodoxia propune, nu impune valori. Legislaţia privind învăţământul va trebui reformulată astfel, ca să fie respinse orice posibilităţi de presiune prin care elevii să fie obligaţi să frecventeze orele de religie sau să participe la slujbele religioase. La solicitarea scrisă a părinţilor, elevul va putea să nu frecventeze orele disciplinei „Bazele Ortodoxiei", iar pentru localităţile unde în mod compact locuiesc cetăţenii care aparţin confesiunilor protestante se va găsi, de comun acord cu conducerea cultelor respective, o modalitate alternativă de predare a orelor de religie.
Argumentul politic. La fel ca Domniile Voastre, sunt şi eu la curent cu faptul că, în prezent, problema predării religiei în şcoală a revenit pe ordinea zilei, că ministerul de resort întreprinde anumiţi paşi în acest sens. Problema, s-ar părea, se află în curs de soluţionare, şi sunteţi în drept să întrebaţi: pentru ce, în acest caz, este nevoie de referendum?
Personal, admit că astăzi există în Parlament o majoritate cu şanse să voteze „pro" predarea Ortodoxiei în şcoală. Dar formulez, la rându-mi, şi eu o întrebare: dar dacă mâine Republica Moldova se pomeneşte cu o altă majoritate parlamentară - căci aşa-i în democraţie, puterea se schimbă - dacă vin la putere alţi politicieni, cu viziuni ateiste sau seculariste, atunci ce ne facem? Dacă vine un alt ministru la educaţie, ce se va întâmpla cu predarea religiei în şcoală?
Convingerea mea profundă este că o problemă care ţine de starea morală a societăţii, de identitatea noastră comună - şi a liberalilor, şi a liberal-democraţilor, şi a democraţilor, şi a social-democraţilor, şi a comuniştilor, şi a anticomuniştilor - nu trebuie să depindă de adierea vânturilor politice. În problema dată cuvântul decisiv trebuie să aparţină nu politicienilor, ci poporului. Dacă pretindem că trăim în democraţie, anume poporul trebuie să fie acela care să spună „Da" introducerii obiectului „Bazele Ortodoxiei" în programul învăţământului şcolar. S-o spună prin intermediul unui referendum la scară naţională.
Iar de faptul că poporul va spune un „Da" ferm eu nu mă îndoiesc nici pentru o clipă. Pentru că ştiu cu siguranţă un lucru - îl ştiu din sute de documente care ţin de o perioadă istorică extrem de dificilă pentru Ortodoxie, perioadă plină de obstacole şi suferinţe pentru credincioşi - ştiu că poporul nostru este un popor ortodox.
După acest referendum politicienii, indiferent din ce partide vor face ei parte, vor fi obligaţi să respecte voinţa poporului. Fiindcă aşa zice Constituţia ţării. Iar Constituţia trebuie respectată.
Cu respect,
Valeriu Pasat,
doctor habilitat în istorie,
membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe din Moldova
15 februarie 2010
3. Poziţia Mitropoliei Moldovei şi a Mitropoliei Basarabiei
ÎPS Vladimir, Mitropolitul Moldovei31:
Din istorie ştim că, în Moldova, Religia a ocupat întotdeauna un loc de cinste între obiectele de studiu în cadrul învăţământului. Mai mult decât atât, era disciplină obligatorie. În perioada totalitarismului însă, învăţământul a fost laicizat, deci religia în şcoală a fost interzisă. Această situaţie tristă a durat până la sfârşitul anilor `80. Atunci s-au produs unele schimbări în viaţa politică şi socială a ţării, precum şi în domeniul vieţii religioase. S-au restaurat şi redeschis vechile locaşuri sfinte, s-au înălţat noi biserici şi mănăstiri. Era de aşteptat ca statul să repare şi prejudiciul moral adus educaţiei religioase. Cu părere de rău, după două decenii suntem nevoiţi să constatăm că la acest capitol nu s-a întreprins nimic.
Pentru Ţara noastră, Ortodoxia dintotdeauna a fost nu doar un refugiu spiritual sau alinare sufletească, ci şi un factor hotărâtor al identităţii care, la fel ca şi limba şi istoria, ne-a permis să supravieţuim ca popor. Să ne amintim de bravii noştri înaintaşi care, cu dârzenie şi cu desăvârşită dăruire de sine, au luptat pentru şi cu Sfânta Cruce. Avându-i pe Sfântul Ştefan cel Mare, pe Sfinţii Martiri Brâncoveni şi pe mulţi alţi sfinţi care în diferite perioade istorice au mărturisit credinţa strămoşească cu preţul vieţii chiar, pur şi simplu nu avem dreptul să fim nepăsători. Este de datoria noastră să contribuim la cauza de readucere a Religiei în şcoală, în caz contrar vom da socoteală în faţa lui Dumnezeu pentru indiferenţă şi laşitate.
E timpul ca Religia să-şi recapete locul de frunte, loc binemeritat în sistemul naţional de învăţământ. Prezenţa „Bazelor Ortodoxiei" în lista de obiecte şcolare nu va constitui o inovaţie, ci un act de dreptate, apărut din necesitatea de a educa o generaţie cu o înaltă cultură spirituală. Predarea „Bazelor Ortodoxiei" în şcoală nu este un capriciu al cuiva, ci o garanţie a perceperii de către tineri a culturii în general şi al religiei în special. Cum vor putea generaţiile viitoare să înţeleagă importanţa mănăstirilor şi bisericilor, a istoriei neamului, fără a cunoaşte tradiţia religioasă a poporului din care fac parte?
Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove susţine ideea promovată de către domnul Valeriu Pasat, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Moldova, privind organizarea unui referendum republican legislativ pentru obţinerea dreptului definitiv, prin votul întregului popor, de a introduce obiectul „Bazele Ortodoxiei" în programul de învăţământ preuniversitar (curriculumul şcolar) [...].
ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei:
[...] Cu toţii trebuie să facem eforturile cuvenite pentru ca religia să fie predată în şcoli. Cea mai mare răspundere revine preoţilor, pentru că ştim cu toţii că acolo unde preotul doreşte, religia se predă în şcoală. Schimbările pe care le-am efectuat, ultimul timp, în administrarea Mitropoliei, urmăresc în primul rând îmbunătăţirea calităţii misiunii sub toate aspectele. Nădăjduim să avem şi rezultatele aşteptate.
Rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne dea putere şi înţelepciune să ducem cu dragoste şi dăruire Cuvântul lui Dumnezeu în şcoli, în casele oamenilor, ajutând fiecare suflet să cunoască pe Hristos, să se umple de Lumină Sfântă şi să se mântuiască32.
Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei33:
[...] Membrii Adunării Eparhiale au susţinut poziţia Mitropoliei Basarabiei de a introduce religia ca obiect de studiu în învăţământul de stat din Republica Moldova printr-o hotărâre de Guvern sau lege aprobată în Parlament, pentru a grăbi procedura şi de a scuti statul de cheltuieli în plus. Membrii Adunării de asemenea s-au pronunţat asupra denumirii disciplinei, pronunţându-se unanim pentru denumirea - „Religia" [...].
1 Valeriu Pasat a fost Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Finlanda, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Kazahstan, Ministru al apărării, Ministru al securităţii naţionale şi Director al Serviciului de Informare şi Securitate (SIS) din Republica Moldova: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288144, accesat la 28 aprilie 2010.
2 Valeriu Pasat, „Scrisoare deschisă deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova". Vezi textul în format electronic la adresa: http://www.voceabasarabiei.net/index.php/stiri/social/7106-valeriu-pasat-poporul-are-dreptul-s-decid-predarea-religiei-in-coal, accesată la 21 februarie 2010.
3 Referendumul republican se desfăşoară conform prevederilor Codului electoral. Concret, potrivit acestuia, se prevede în Articolul 142. Referendumul republican: „(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat. (3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea lor de către Curtea Constituţională şi sînt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova". Mai departe, Articolul 143. Tipurile de referendum republican: „(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative şi consultative. (4) Referendumului consultativ sînt supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărîri definitive". Articolul 144. Iniţierea referendumului republican: „(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de: a) un număr de cel puţin 100000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază referendumul trebuie să provină din cel puţin o jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova, iar în fiecare din ele trebuie să fie colectate cel puţin 10000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative". Articolul 168. Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărîrii supuse referendumului republican: „(1) Hotărîrea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum"; Articolul 171. Referendumul republican nevalabil: „Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican dacă la el au participat mai puţin de 3/5 din numărul persoanelor înscrise în liste". Vezi textul „Codului electoral al Republicii Moldova" în format digital la adresa electronică: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312765, accesată la 22 martie 2010.
4 Vezi Comunicatul de presă „Mitropolia Moldovei susţine demersul dlui Valeriu Pasat privind introducerea Bazelor Ortodoxiei în instituţiile preuniversitare" la adresa electronică: http://mitropolia.md/main/show_article/2052, accesată la 20 februarie 2010.
5 Pasat, „Scrisoare deschisă...". Vezi mai sus.
6 Conform ultimului recensământ, 93,3% din numărul total al populaţiei Republicii Moldova s-au declarat de confesiune ortodoxă. Sursa: „Cu privire la totalurile Recensămîntului populaţiei din 2004" la adresa electronică: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2358, accesată la 13 august 2009.
7 Articolul 35, (8) Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţământului religios. Învăţământul de stat este laic, „Constituţia Republicii Moldova", http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311496, accesat la 15 aprilie 2010.
8 Pasat, „Scrisoare deschisă deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova", op.cit.
9 „Prim-ministrul Vlad FILAT a avut o întrevedere cu ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove şi ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor", http://gov.gov.md/md/arch/?nid=7813817&y=2010&m=03, accesat la 2 aprilie 2010.
10 Legat de necesitatea formării unei Adunări episcopale din care să facă parte ambele mitropolii ortodoxe din Republica Moldova vezi, Dumitru Cotelea, „One country two Orthodox Churches. The tautological identity of Moldova, http://www.cotelea.org/biserica-ortodoxa-din-moldova/one-country-two-orthodox-churches/, accesat la 28 martie 2010.
11 Vezi poziţia Mitropoliei Basarabiei: „Reintroducerea Religiei în şcoală printr-o hotărâre de Guvern sau lege aprobată în Parlament va grăbi procedura şi va evita cheltuielile suplimentare", http://www.mitropoliabasarabiei.md/news/174/, accesat la 15 aprilie 2010; Mitropolitul Basarabiei: „Predarea religiei în şcoli este cerinţa poporului", http://www.mitropoliabasarabiei.md/news/144/, accesat la 15 aprilie 2010.
12 „Sinodul bisericesc a decis promovarea ideii referendumului naţional pentru predarea obligatorie a „Bazelor Ortodoxiei"", http://mitropolia.md/main/show_article/2161, accesat la 18 martie 2010.
13 „ÎPS Vladimir s-a întâlnit cu preoţii din câteva raioane ale republicii", http://mitropolia.md/main/show_article/2163, accesat la 21 martie 2010; „Mitropolitul Vladimir a prezidat adunarea cu slujitorii din raioanele Criuleni, Dubăsari şi Soroca", http://mitropolia.md/main/show_article/2152, accesat la 21 martie 2010; „Mitropolitul Vladimir a abordat cu slujitorii tema predării religiei în şcoală", http://mitropolia.md/main/show_article/2142, accesat la 21 martie 2010; „Preoţii din Chişinău şi Floreşti convocaţi la Palatul Mitropolitan", http://mitropolia.md/main/show_article/2198, accesat in 25 marite 2010; „Preoţi din raioanele republicii în audienţă la Palatul Mitropolitan", http://mitropolia.md/main/show_article/2180, accesat la 25 martie 2010; „ÎPS Mitropolit Vladimir a efectuat o vizită în Eparhia de Edineţ şi Briceni", http://mitropolia.md/main/show_article/2313, accesat la 17 aprilie 2010.
14 „A fost convocat Sinodul bisericesc cu privire la predarea religiei în şcoală", http://mitropolia.md/main/show_article/2311, accesat la 21 aprilie 2010.
15 „Pastorala ÎPS Mitropolit Vladimir cu privire la organizarea unui referendum republican legislativ pentru introducerea «Bazelor Ortodoxiei» în programul preuniversitar de studii", http://mitropolia.md/main/show_article/2374, accesat la 28 aprilie 2010.
16 „Date privind numărul alegătorilor incluşi în listele electorale", http://www.cec.md/i-ComisiaCentrala/main.aspx?dbID=DB_Dateprivindnumarulalegatorilorinclusiinlisteleelectorale875, accesat la 25 aprilie 2010.
17 Articolul 171 al Codului Electoral: „Codul electoral al Republicii Moldova", op. cit.
18 „Totalizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 de către Comisia Electorală Centrală", http://www.cec.md/i-ComisiaCentrala/main.aspx?dbID=DB_REZULTATELE_VOTARII192, accesat la 1 mai 2010.
19 „Dorimedont Cecan", http://ro.wikipedia.org/wiki/Dorimedont_Cecan, accesat la 5 ianuarie 2010.
20 Dorimedont Cecan, Pavel Borşevschi, Vasile Ciobanu, Pentru Pruteanu, L. Trohin, Educaţie creştin-ortodoxă, clasele I-IV, Ghidul învăţătorului, lucrare editată de Biserica Ortodoxă din Moldova, Chişinău, 2004, p. 368.
21 Articolul 17, (1) Planurile-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca domeniu disciplinar de studiu, parte a trunchiului comun. Copiilor aparţinând cultelor recunoscute, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia scolară se încheie fără acest domeniu disciplinar de studiu.
(3) La cerere, în locul orei de religie, elevii pot urma cursuri de istoria religiilor, istoria culturii şi artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar. Vezi Legea Educaţiei Naţionale la următoarea adresă: http://www.edu.ro/download-files/13042010/Legea_Educatiei_Nationale_aprobata_Guvern.pdf, accesat la 25 aprilie 2010; Vezi poziţia PF Daniel, Patriarhul României, în legătură cu proiectul Legii Educaţiei Naţionale la „Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare doamnei Roberta Alma Anastase, Preşedintele Camerei Deputaţilor în legătură cu proiectul Legii Educaţiei Naţionale", http://www.patriarhia.ro/ro/documente/comunicat_72.html, accesat la 5 mai 2010. Comisia de învăţământ a votat a adoptat, la 30 aprilie 2010, „Legea Educaţiei Naţionale fără alineatul al 3-lea din articolul 17, împotriva căruia au votat 28 de deputaţi: „Comisia de învăţământ a Camerei Deputaţilor a ţinut cont de amendamentele Patriarhiei Române la proiectul Legii Educaţiei Naţionale", http://basilica.decenturl.com/articolul-17-al-3, accesat la 5 mai 2010.
22 Vezi proiectul de lege la „Un grup de iniţiativă propune desfăşurarea referendului de predare obligatorie a «Bazelor Ortodoxiei»", http://logos.decenturl.com/proiect-lege-bazele-ortodoxiei, accesat la 30 aprilie 2010.
23 Vezi poziţia prim-ministrului Filat, a mitropolitului Vladimir (Mitropolia Moldovei) şi a mitropolitului Petru (Mitropolia Basarabiei): „Religia în şcoli", http://youtube.decenturl.com/pozitia-guvernului-mitropoliile, accesat la 15 martie 2010.
24 Valeriu Pasat, „Scrisoare deschisă deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova", op.cit.
25 Vezi mai multe detalii despre prezenţa religiei în şcolile din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia în Radu Carp, „Completări la o (posibilă) dezbatere: religia în şcoală", http://www.revista22.ro/completari-la-o-posibila-dezbatere-religia-in-scoala-4633.html, accesat la 16 februarie 2010; Vezi şi punctul 5 al scrisorii PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresată Preşedintelui României „Ora de religie în şcolile româneşti", http://www.punctecardinale.ro/sep_2009/sep_2009_11.html, accesat la 29 martie 2010.
26 Valeriu Pasat, „Scrisoare deschisă...", op.cit.
27 „Un grup de iniţiativă propune ...", Vezi mai sus.
28 „Şcoli, gimnazii şi licee (2001/2001-2008/2009)", http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp/invatamint_stiinta/invatamint/primar/7.2.1.xls, accesat la 1 mai, 2010.
29 Potrivit unui comunicat de presă al Mitropoliei Moldovei, ÎPS Vladimir a adresat mai multe solicitări de introducere a religiei în şcoli începând cu anul 1993. Vezi comunicatul la: http://mitropolia.md/main/show_article/2311, accesat la 21 aprilie 2010.
30 Valeriu Pasat, „Scrisoare deschisă...", vezi mai sus.
31 Vezi „Pastorala ÎPS Mitropolit Vladimir cu privire la organizarea unui referendum republican legislativ pentru introducerea «Bazelor Ortodoxiei» în programul preuniversitar de studii", http://mitropolia.md/main/show_article/2374, accesat la 28 aprilie 2010.
32 Vezi comunicatul de presă „Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei 2010", http://mitropoliabasarabiei.md/news/182/, accesat la 7 mai 2010.
33 Ibidem.
DUMITRU COTELEA
|
