Ne propunem să prezentăm câteva aspecte privind lexicalizarea unor termeni referitori la icoană în terminologia religioasă ortodoxă din limba franceză. Am definit deja această terminologie ca fiind una de tip cultural -în sensul de confesional-, la fel de specializată însă şi de precisă ca şi celelalte tipuri de terminologii individualizate în franceză, în general tehnice. În dicţionarul de termeni religioşi ortodocşi român-francez la care lucrăm în prezent şi care reprezintă obiectivul final al unui proiect de cercetare de tip Idei finanţat de CNCSIS, propunem ca intrări lexicografice de sine stătătoare mai mulţi termeni din sfera semantică a icoanei, care se referă la diferite tipuri de icoane ale Maicii Domnului, ale lui Hristos, la locurile din interiorul bisericii unde sunt amplasate icoanele, la câteva aspecte din tehnica iconografică, precum şi la venerarea icoanelor de către credincioşi. Componentele liturgică, arhitecturală, iconografică şi de practică religioasă care se regăsesc în formele de lexicalizare a acestor termeni referitori la icoană, sunt analizate împreună cu acestea.

FELICIA DUMAS