Filoane principale ale liricii lui Vasile Voiculescu, iubirea erotică şi credinţa mistică au fost amplificate până la senzualitate şi ezoterism în complexa sa operă Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu. Tensiunea dintre tradiţia religioasă instituţionalizată şi trăirea spirituală interioară răzbate prin intermediul universului liric eclectic, unificat de relaţia erotică ce tinde spre unirea cu perfecţiunea şi a cărei trăsătură pasională şi sexuală de factură cosmică nu exclude rezonanţe mistice diverse. 

MARIA-ELENA GANCIU