Curentul intelectual al Iluminismului a exercitat în secolul XVIII o influenţă pregnantă asupra grecilor din Imperiul Otoman, iar din conflictul lui cu valorile ecumenice ale Ortodoxiei a avut câştig de cauză concepţia romantică a unui naţionalism dominant şi la modă în contextul dorinţei de emancipare a popoarelor subjugate din Balcani. Având de ales între sprijinul acordat idealurilor eliberatoare ale naţiei elene şi fidelitatea faţă de tradiţia Bisericii ortodoxe, Patriarhia ecumenică a optat pentru cea din urmă, ceea ce a condus la poziţionarea martirică în raport cu puterea politică şi diminuarea substanţială a rolului jucat în raportul cu alte Biserici locale.

ALEXANDRU RACU