Studiul de faţă pune în lumină importanţa spiritualităţii siriace pentru istoria creştinismului. Un timp uitată, ea a fost redescoperită în secolul XX de o serie de savanţi din Occident (Irénée Hausherr, Lev Gillet, Fairy von Lilienfeld ş.a). Sinaiul este un loc celebru, unde prezenţa monahală este atestată încă din secolul IV, cum rezultă din însemnările pelerinei Egeria din Galia. Sub forma unei fortăreţe, mănăstirea de la Sinai a fost edificată pe vremea împăratului Justinian (sec. VI). Autorul acestui studiu se opreşte asupra vieţii, operei şi învăţăturii a trei reprezentaţi de frunte ai spiritualităţii sinaite, autori incluşi în Filocalie: Ioan Scărarul, Isihie Sinaitul şi Filotei Sinaitul, cu pagini mai multe acordate celui din urmă, pe care l-a studiat în detaliu.

RAFFAELE OGLIARI