Din actualitatea panortodoxă¹

STRASBOURG: Patriarhul ecumenic Bartolomeu I a pronunţat un discurs, în 22 ianuarie a.c. la Starsbourg, în faţa membrilor Adunării parlamentare a Consiliului Europei, în timpul deschiderii sesiunii de iarnă a acestei instituţii. Patriarhul a fost invitat să ia cuvântul în faţa Adunării în cadrul promovării dialogului intercultural şi interreligios, care constituie una dintre priorităţile preşedintelui Adunării, senatorul olandez René van der Linden. În discursul său, Sanctitatea Sa a invitat la dialog pentru a rezolva conflictele interculturale şi interreligioase, pentru ca „cetăţenii unor state contemporane să nu mai fie persecutaţi, excluşi sau marginalizaţi, să nu mai fie privaţi de bisericile şi de bunurile lor din cauza convingerilor lor religioase diferite." În această privinţă, patriarhul a estimat că minoritatea ortodoxă greacă din Turcia nu beneficiază întotdeauna în mod deplin de drepturile sale, regretând mai ales că „se refuză încă acordarea unui statut legal patriarhului ecumenic" şi evocând faptul că „redeschiderea şcolii teologice de la Halki rămâne încă interzisă."

STRASBOURG: Curtea europeană a drepturilor omului de la Strasbourg a dispus, în 9 ian a.c., retrocedarea clădirilor aparţinând uneia dintre principalele şcoli ale comunităţii ortodoxe greceşti din Istanbul, Marea Şcoală a Naţiunii, pe care statul turc a confiscat-o în 1974. Statul va trebui să retrocedeze acest patrimoniu în trei luni, sau să plătească o despăgubire de 900 000 de euro. Marea Şcoală a Naţiunii a fost fondată de către primul patriarh de sub dominaţie otomană, patriarhul Gennadios Scholarios, la doi ani după cucerirea oraşului de către turci, adică în 1455, cu autorizarea sultanului Mahomed al II-lea Cuceritorul. Marea Şcoală a Naţiunii din Istanbul, ca şi Institutul de teologie ortodoxă de la Halki, din insula Heybeliada, sau orfelinatul grecesc Buyuk Ada, sunt tot atâtea embleme ale luptei pe care o duce patriarhia ecumenică pentru a recupera în nume propriu aceste bunuri, ceea ce îi refuză autorităţile de la Ankara, motivând prin absenţa personalităţii juridice a patriarhiei în Turcia.

MOSCOVA: O masă rotundă cu tema „Pregătirea comuniunii: practici istorice şi abordări actuale" a avut loc în 27 dec. 2006, la mănăstirea Sf. Daniel din Moscova. Mai mulţi preoţi de parohie din capitala rusă, ca şi un preot de la o parohie rurală au luat parte la această întâlnire. Participanţii au fost invitaţi să dezbată chestiuni diverse, cum ar fi frecvenţa Împărtăşaniei, legătura ei cu practica liturgică a fiecăruia, postul euharistic şi spovedania în cazul unei Împărtăşiri frecvente şi alte chestiuni pastorale, toate probleme larg dezbătute în comunităţile ortodoxe din Occident, dar abordate acum pentru prima dată în Rusia. Patriarhul rus Alexei al II-lea trimis un mesaj în care a spus, între altele: pe de o parte este vorba de a nu aduce atingere sfinţeniei Tainelor, pe de alta, de a nu-i deturna pe oameni de la comuniunea eclesială, de la viaţa euharistică, de la părtăşia la firea divină, de la mântuire chiar, printr-un rigorism excesiv şi nejustificat."

SOFIA: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Bulgariei a anunţat, în 9 ianuarie a.c., că nu are nici o obiecţie ca dosarele serviciilor de securitate bulgare din perioada comunistă să fie făcute publice. Mitropolitul Neofit de Ruse a precizat că, după părerea Sfântului Sinod, această chestiune nu mai este de actualitate, precizând că dacă există clerici care au avut legături cu organele securităţii, cazurile lor vor fi studiate de autorităţile ecleziale competente, adăugând „nu cred că publicarea dosarelor va permite descoperirea unor greşeli grave." Situaţia din Bulgaria are un precedent recent în România, unde în august 2006 ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a cerut demascarea clericilor care au colaborat cu securitatea. Patriarhul României, PF Teoctist a anunţat atunci, prin vocea purtătorului de cuvânt, Pr. Constantin Stoica, că „nu se opune deschiderii arhivelor privind clerul". De asemenea, mitropolitul Sava, primat al Bisericii Ortodoxe a Poloniei, a admis, în timpul unei conferinţe de presă ţinută la Moscova, că membrii clerului ortodox, ca şi cei ai clerului catolic, trebuiau să aibă contacte cu Securitatea: „Nimeni nu era liber, că voiai, că nu, erai abordat, şi trebuia să le răspunzi dacă voiai să continui să serveşti Biserica." Situaţia cea mai complexă este în Rusia, unde nici o punere în cauză a compromisurilor trecutului nu a fost făcută.

KIEV: Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a angajat o serie de întâlniri cu responsabilii diferitelor entităţi eclesiale ortodoxe din ţară, pentru a căuta alături de ei o soluţie la diviziunile între ortodocşi în Ucraina. El s-a întâlnit mai întâi, în 23 decembrie 2006, cu mitropolitul Vladimir de Kiev, primat al Bisericii Ortodoxe autonome din Ucraina (patriarhia Moscovei), singura entitate ortodoxă canonică a ţării. În 12 ianuarie a.c., el l-a primit pe „patriarhul" - autoproclamat - Filaret şi pe alţi membri ai episcopatului „Bisericii Ortodoxe ucrainene - patriarhatul de Kiev", o entitate aflată în ruptură cu Biserica canonică. În faţa lor, preşedintele a reiterat dorinţa sa de a vedea o Biserică ucraineană unită. Procesul se va dovedi dificil, pentru că încă din 22 decembrie 2006, într-un mesaj oficial adresat lui Viktor Iuşcenko, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (patriarhia Moscovei) a anunţat condiţiile prealabile ale deschiderii negocierilor în vederea instaurării unei Biserici Ortodoxe unificate în Ucraina, stipulând că aceasta nu se poate face decât ţinând seama de normele canonice ale Biserici Ortodoxe şi în afara participării personale a „patriarhului" Filaret.

Ştiri scurte:

CIPRU: O întâlnire, care trebuia să se ţină în 8 ianuarie a.c. între primatul Bisericii Ortodoxe din Cipru, arhiepiscopul Hrisostom de Nea Justiniana (cu sediul la Nicosia), şi responsabilul comunităţii musulmane din partea de nord a insulei, ocupată de Turcia, a fost anulată, din cauza unor declaraţii ale arhiepiscopului Hrisostom, considerate „ofensatoare". Arhiepiscopul denumise partea nordică a insulei „zonă ocupată", ceea ce corespunde totuşi terminologiei oficiale, recunoscută internaţional.

ERITREEA: Guvernul a impus Bisericii Ortodoxe (necalcedoniene) din Eritreea să-i verse toţi banii pe care îi primeşte de la credincioşi şi a ordonat ca numărul preoţilor să fie redus. În ianuarie 2005, preşedintele eritreean Issaias Afeworki îl destituise pe patriarhul Antonie I, primat al Bisericii Ortodoxe din Eritreea din aprilie 2004, şi îl înlocuise cu un om ales de el, episcopul Dioscor.

GRECIA: Responsabilii Muntelui Athos au denunţat, în 3 ianuarie a.c., recentele gesturi de apropiere între ierarhia Bisericii Ortodoxe şi Vatican. Vizita papei Benedict al XVI-lea la sediul patriarhiei ecumenice, la Istanbul, în 29 şi 30 noiembrie 2006, şi cea a arhiepiscopului Hristodoulos al Atenei la Vatican în 14 decembrie „au adâncit sfânta comunitate a Muntelui Athos într-o profundă tristeţe", indică un comunicat al Chinotitei, direcţia colegială constituită din reprezentanţii celor 20 de mănăstiri din peninsula atonită. Membrii Chinotitei se indignează de faptul că aceste semne de prietenie au loc „în vreme ce papalitatea n-a renunţat la nimic din învăţătura sa eretică şi din politica sa."

ISRAEL/TERITORIILE PALESTINIENE: Responsabilii Bisericilor creştine din Ţara Sfântă au propus, într-un mesaj comun adresat poporului palestinian şi difuzat în 15 ianuarie a.c., o misiune care să încerce să regleze paşnic conflictul dintre cele două principale formaţiuni politice palestiniene, Fatah şi Hamas. Printre semnatarii comunicatului figurează conducătorii a 13 comunităţi prezente în Ţara Sfântă, între care şi patriarhul Teofil al III-lea, primat al Bisericii Ortodoxe din Israel, Iordania şi Teritoriile Palestiniene.

ROMÂNIA: O a treia culegere de texte apărute în SOP a fost recent publicată în traducere românească la editura Bizantină din Bucureşti, sub titlul Bioetica şi Taina persoanei. Această nouă culegere, de 274 de pagini, reproduce contribuţiile unor teologi ortodocşi cum ar fi părinţii Boris Bobrinskoy, John Breck, Jean Roberti, Ignatie Pekstadt sau Olivier Clément. Sunt abordate diverse chestiuni de bioetică, prezentate într-o perspectivă ortodoxă, pornind de la misterul persoanei: planning-ul familial, avortul, fecundarea in vitro, manipulările genetice, eutanasia. Iniţiativa publicării acestei colecţii de texte din SOP aparţine unei tinere lingviste, Tatiana Petrache.

RUSIA: În cursul sesiunii din 26 decembrie 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, prezidat de Patriarhul Alexei al II-lea a decis că semnarea „actului de comuniune canonică" marcând „reunificarea" Bisericii ruse din afara frontierelor şi a patriarhiei Moscovei va avea loc în 17 mai a.c., la sărbătoarea Înălţării Domnului. Patriarhul Alexei şi mitropolitul Laur, primat al Bisericii Ortodoxe ruse din afara frontierelor, vor semna acest document pregătit în prealabil de o comisie mixtă de dialog care prevede integrarea structurilor Bisericii Ruse din afara frontierelor în patriarhia Moscovei, cu un anumit grad de „autoadministrare".

TURCIA: Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 2006, a luat poziţie în favoarea patriarhiei ecumenice, într-un editorial publicat la începutul lunii ianuarie 2007 în cotidianul turc Radikal. În editorialul său intitulat „O cruce, o mie de poliţai", Orhan Pamuk evocă problemele cotidiene pe care patriarhia continuă să le întâlnească pentru supravieţuirea sa (închiderea Institutului de teologie de la Halki, punerea sub sechestru şi confiscarea unor bunuri imobiliare ale comunităţii greceşti din Istanbul etc.). Scriitorul evocă de asemenea neîncrederea pe care o încearcă mulţi dintre compatrioţii săi la adresa patriarhului ecumenic, căruia Turcia refuză în continuare să-i recunoască cel mai mic statut internaţional.

(material realizat de Ciprian VIDICAN)

1 Grupaj informativ preluat din numărul de pe luna februarie 2007 al revistei lunare de limbă franceză Service Orthodoxe de Presse (SOP), revistă de actualitate creştin-ortodoxă.

CIPRIAN VIDICAN