Intrată deja în conştiinţa românească sub marcă steinhardtiană, sentinţa patericală Dăruind vei dobândi reprezintă titlul (cu subtitlul Cuvinte de credinţă) celui de-al doilea volum din opera integrală N. Steinhardt iniţiată de P.S. Justin Hodea Sigheteanul şi redactată de colectivul format din Virgil Bulat, George Ardeleanu, Florian Roatiş, Ştefan Iloaie şi Macarie Motogna. Apărută, ca de altfel întreaga serie, sub auspiciile mănăstirii Rohia la binecunoscuta editură Polirom, cartea de faţă este alcătuită în cea mai mare parte din predici ale autorului, cu excepţia ultimelor trei texte elaborate sub formă de eseuri teologice, însă apropiate în conţinut de tipul discursului omiletic: „Crez ortodox", „Reflecţii călugăreşti" şi „Tabăra Măgura". Cele trei eseuri au fost introduse de autor în cuprinsul celei dintâi ediţii apărute în 1992 la Editura Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, şi au fost reluate apoi în ediţiile Editurii Dacia din Cluj-Napoca (1994¹, 1997², 1999³, 2002⁴), în cea a Editurii Mănăstirii Rohia din 2006 şi în cea a Editurii Humanitas din acelaşi an. Prin atentul şi minuţiosul travaliu ştiinţific de îngrijire a prezentului op, Părintele Ştefan Iloaie de la Cluj include în volumul de faţă, în plus faţă de ediţiile anterioare, şi o addenda formată din alte trei predici aflate în arhiva mănăstirii, pe care monahul Nicolae nu a mai reuşit să le introducă în volumul proiectat: „Se poate vorbi despre nedreptatea lui Dumnezeu?", „Predică în Duminica dinaintea Marelui Post" şi „Predică la Duminica Ortodoxiei (2)".

Rostirea ultimei omilii imprimate în condiţii auditive de excepţie pe CD-ul ataşat cărţii îl va încânta cu siguranţă şi auditiv pe cel care posedă această ediţie. Prezenţa unui astfel de suport al memoriei spontane, care redă tonusul teologic al predicatorului Nicolae şi vitalitatea credinţei sale, conferă un plus de valoare tomului şi îl distinge de celelalte ale seriei.

Consistentul studiu introductiv al părintelui Ştefan Iloaie, „Trăire şi mărturisire creştină în eseurile teologice ale părintelui Nicolae Delarohia" (pp. 17-35), îl familiarizează pe cititor cu geneza şi specificul acestei culegeri de texte editate în forma actuală. Prin elaborarea unor bogate note explicative, prin compararea manuscriselor, a dactilogramelor şi a schiţelor avute la dispoziţie, ca şi prin consultarea apariţiilor anterioare ale volumului, îngrijitorul ediţiei de faţă reuşeşte cu prisosinţă să faciliteze cititorului accesul la un tom ilustrativ al chintesenţei gândirii teologice şi mărturisirii în faţa lumii a credinţei celui care este monahul Nicolae Steinhardt.

Notele de subsol, indicele tematic, de nume, de opere, de locuri, indicele duminicilor, sărbătorilor şi zilelor cuvântărilor oferă volumului, pe lângă un solid profil critic, caracterul unui veritabil instrument pastoral pentru studenţii teologi şi preoţi, reuşind performanţa transformării prezentului codice cu predici într-un veritabil îndreptar omiletic şi catehetic.

Cartea este întregită de referinţele critice formulate la adresa ediţiilor anterioare ale cărţii de către Ioan Pintea, Eugen Simion, Octavian Soviany, Ion Negoiţescu, Rodica Zafiu şi Cristian Bădiliţă (pp. 559-562).

Conceput ca atare de către autor, acest chiriacodromion contemporan, puternic ancorat în fundamentul biblic şi fără a ignora nuanţa, argumentul raţional şi subtilităţile stilului, se defineşte însă, înainte de toate, ca o simbioză fericită dintre gândirea credinţei şi duhovnicie, dintre cultura universală erudită şi credinţa ortodoxă sobornicească, unite fără separare, fără a fi topite într-o sinteză superioară care să le altereze identitatea specifică. Selectarea din cultura mondială a elementelor spirituale superioare, compatibile cu dreapta credinţă, asimilarea lor cu discernământ teologic maramureşan şi asumarea lor personală în actul inefabil al credinţei are ca efect încreştinarea fecundă a culturii, un produs spiritual şi cultural unicat, care a marcat numeroasele conştiinţe intrate în contact cu monahul Nicolae, precum şi impresia unei autenticităţi ecumenice (în sens etimologic) şi duhovniceşti singulare.

Ecourile mărturisitoare ale kerygmei genuine specifice geniului lui Steinhardt răzbat din fiorul ce însoţeşte lectura captivantă şi deopotrivă edificatoare a filelor acestei cărţi.

Florin-Cătălin Ghiţ

FLORIN-CĂTĂLIN GHIŢ