TABOR - Traditie şi Actualitate în Biserica Ortodoxă Română
< Înapoi Link-uri
Cautare

Din actualitatea panortodoxă


 

Din actualitatea panortodoxă1

 

 

 

 

 

PARIS: Patriarhul ecumenic Bartolomeu I a efectuat o vizită la Paris din 1 în 3 februarie a.c., pentru a participa, la invitaţia preşedintelui francez Jacques Chirac, la conferinţa ecologică mondială „Cetăţeni ai Pământului". În faţa a aproape 200 de personalităţi aparţinând lumii politice şi mediilor ştiinţifice, patriarhul a reliefat fundamentele spirituale şi teologice care, dintr-o perspectivă creştină, pledează în favoarea reflecţiei şi a acţiunii, pe plan internaţional, în vederea protecţiei mediului. Sanctitatea Sa a prezentat de asemenea numeroasele iniţiative luate de patriarhia ecumenică de mai bine de zece ani în acest domeniu. În 2 februarie patriarhul s-a întreţinut cu preşedintele Jacques Chirac. Acesta i-a mulţumit pentru contribuţia sa la conferinţă şi a arătat cât de utilă şi de apreciată este acţiunea sa personală în favoarea mediului. De asemenea, evocând situaţia creştinilor din Turcia, preşedintele Chirac a reafirmat „ataşamentul Franţei la libertatea religioasă şi la respectul drepturilor minorităţilor".

 

LONDRA: Patriarhul ecumenic Bartolomeu I a efectuat o vizită la Londra, între 29 şi 31 ianuarie, pentru a participa la prezentarea publică a unei lucrări cuprinzând bilanţul celei de a treia faze a dialogului teologic între ortodocşi şi anglicani (1989-2006). În 30 ianuarie, patriarhul ecumenic şi arhiepiscopul de Canterburry, Rowan Williams, s-au întâlnit cu membrii comisiei internaţionale de dialog teologic între Comuniunea anglicană şi Biserica ortodoxă. În cursul acestei întâlniri s-a anunţat că membrii ortodocşi ai comisiei l-au ales ca şi nou copreşedinte pe episcopul Kallistos Ware, auxiliar al arhidiocezei patriarhiei ecumenice în Marea Britanie şi profesor emerit la universitatea Oxford, care l-a înlocuit pe mitropolitul de Pergam Ioannis Zizioulas, care a demisionat după ce a fost desemnat ca şi copreşedinte al comisiei internaţionale de dialog teologic între Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă. După mai multe întâlniri pregătitoare, care au început în 1966, prima sesiune a comisiei internaţionale de dialog teologic între ortodocşi şi anglicani s-a ţinut în 1973 la Oxford. De atunci, comisia s-a reunit în mod regulat, aproape în fiecare an. Prima declaraţie comună a fost adoptată la Moscova în 1976, a doua la Dublin în 1984, iar a treia acum.

 

PARIS: Institutul de teologie ortodoxă din Paris (Institutul Saint-Serge) a ţinut, în 11 februarie, şedinţa solemnă anuală, sub preşedinţia părintelui Iob Getcha, profesor de Istoria Bisericii şi decan al Institutului. Institutul are, la ora actuală, 40 de studenţi, venind din 20 de ţări. Evenimentul cel mai important al anului a fost trecerea la noul sistem de învăţământ superior european (LMD), ca şi deschiderea unui nou curs teologic şi pastoral destinat formării continue a clericilor şi a laicilor. Dacă activităţile pedagogice se desfăşoară normal, situaţia financiară a Institutului se dovedeşte totuşi „preocupantă". Numărul studenţilor înscrişi este într-o continuă diminuare, iar mai multe imobile, învechite, ar avea nevoie urgentă de lucrări de reparaţie.

BELGRAD: Într-un comunicat publicat pe site-ul său de Internet, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe a respins oficial, în 3 februarie, planul privind viitorul politic al provinciei Kosovo, pregătit sub egida ONU şi prezentat în ajun la Belgrad. Reafirmând că, în conformitate cu legile internaţionale în vigoare, „statutul provinciei Kosovo există deja" şi că este vorba de „o parte integrantă a Serbiei", episcopii sârbi contestă un plan care, după ei, vizând în perspectivă independenţa Kosovo, constituie „o violare ilegală a suveranităţii statului recunoscut internaţional care este Serbia". Acest plan, afirmă ei, „recunoaşte dreptul forţei şi nu forţa dreptului". În 2 februarie, finlandezul Martti Ahtissari, trimis special al ONU, dezvăluise autorităţilor sârbe şi presei planul său, după care Kosovo ar urma să devină „o societate multietnică ce se va guverna ea însăşi într-un mod democratic". Încă din august 2006 episcopii sârbi puseseră la îndoială imparţialitatea negociatorului ONU (fost preşedinte în Finlanda), reproşându-i că vrea să „îi confişte Serbiei nucleul său spiritual şi istoric, Kosovo." Provincia Kosovo din sudul Serbiei este plasată din iunie 1999 sub administraţie ONU, iar o forţă multinaţională a NATO (KFOR) este desfăşurată aici, asigurând în principiu protecţia enclavelor sârbe şi a unor locaşuri de cult ortodoxe. NATO a fost criticat de Biserica Sârbă pentru că nu a fost în măsură să stopeze violenţele împotriva populaţiei sârbe şi nici să salveze patrimoniul religios şi cultural, mai mult de 120 de biserici şi mănăstiri ortodoxe, unele din secolele 14-15, fiind distruse sau avariate.

 

ATENA: Biserica din Grecia şi-a reafirmat intenţia de a vedea reglată organizarea canonică a diasporei ortodoxe, conform cu deciziile adoptate în timpul sesiunilor comisiei interortodoxe pregătitoare preconciliare, care s-au desfăşurat la Chambésy, lângă Geneva, în 1990 şi 1993. Într-o scrisoare adresată patriarhului ecumenic Bartolomeu I, în 2 noiembrie 2006 şi făcută de curând publică, membrii Sfântului Sinod al acestei Biserici subliniază ataşamentul lor faţă de acordurile de la Chambésy, care prevedeau înfiinţarea unor structuri de organizare provizorii ale comunităţilor din diaspora, în aşteptarea unei decizii panortodoxe în privinţa lor. Acest mesaj constituie o reacţie a Bisericii Greciei la decizia luată de patriarhia ecumenică în 8 iunie 2006, de a-l primi sub jurisdicţia sa pe episcopul Vasile Osborne, care era înainte administrator provizoriu al diocezei patriarhiei Moscovei în Marea Britanie, şi de a-l integra, împreună cu clericii şi cu parohiile din această dioceză, în arhiepiscopia parohiilor de tradiţie rusă din Europa occidentală (ţinând de patriarhia ecumenică), al cărei sediu se află la Paris. Această decizie a fost socotită „anticanonică" de către patriarhia Moscovei care, în luna următoare, l-a suspendat pe episcopul Vasile. În mesajul său adresat patriarhului ecumenic, Sfântul Sinod al Bisericii Greciei aminteşte că cele două sesiuni ale comisiei pregătitoare preconciliare din 1990 şi 1993 au elaborat un proiect „în vederea expresiei sinodale a unităţii, pentru a satisface nevoile pastorale ale comunităţilor ortodoxe locale în Europa occidentală, în America şi în Australia. „Din păcate, aceste decizii panortodoxe, adoptate în unanimitate, care ar fi putut contribui, chiar şi provizoriu, să regleze dezordinea jurisdicţională în diaspora ortodoxă", au rămas literă moartă sau sunt „transgresate".

 


Ştiri pe scurt:

 

 

AUSTRIA: Patriarhul ecumenic Bartolomeu I a primit, în 13 februarie a.c., la Viena, premiul internaţional „Cardinal König 2007", pe care i l-a decernat, în unanimitate, în 29 ianuarie, comisia fundaţiei „Communio et progressio", care atribuie acest premiu purtând numele fostului arhiepiscop al Vienei (1905-2004). Cardinalul König fusese unul din marii artizani ai dialogului între catolici şi ortodocşi. Decernarea solemnă a premiului a avut loc în catedrala Sfântul Ştefan, în prezenţa cardinalului arhiepiscop al Vienei Christoph Schönborn şi a ansamblului episcopatului catolic austriac.

CIPRU: Şase icoane bizantine de mare valoare, furate din bisericile cipriote, au fost restituite Bisericii din Cipru, în 26 ianuarie a.c., după ce au fost găsite în Statele Unite, unde urmau să fie scoase la licitaţie. Primatul Bisericii Ortodoxe din Cipru, arhiepiscopul Hrisostom de Nea Iustiniana (cu sediul la Nicosia), a cerut să bată clopotele şi a condus o slujbă în catedrala Sfântul Ioan, la Nicosia, pentru a celebra întoarcerea lor în insulă, la bordul unui avion special venind de la New York. Una dintre icoane, datând din secolul al 13-lea, a fost furată în 1936, alte două fiind furate în 1974, o dată cu ocuparea părţii de nord a insulei de către armata turcă.

 

FRANŢA: Aşa cum a făcut deja în 2004, adunarea episcopilor ortodocşi din Franţa, prin vocea secretarului său, Iosif (arhiepiscop român în Europa occidentală şi meridională), a lansat o invitaţie, cu ocazia începutului postului Paştilor, în care membrii comunităţilor catolice şi protestante din Franţa sunt invitaţi la o iniţiativă ecumenică comună cu ortodocşii din această ţară: să împărtăşească experienţa postului şi a rugăciunii, după tradiţia Părinţilor, comună creştinilor din Orient şi din Occident, de a se curăţi pentru a-L primi pe Hristos Înviat.

 

GRECIA: Institutul patriarhal ortodox din Alexandria, închis de mai multe secole, îşi va deschide porţile în cursul anului 2007, au anunţat împreună, în 1 februarie a.c., papa Teodor al II-lea al Alexandriei, patriarh al Bisericii Ortodoxe în Africa, şi Theodor Kassimis, secretar de stat pentru afaceri externe, în încheierea unei reuniuni de lucru, la ministerul afacerilor externe din Atena. Institutul patriarhal din Alexandria va avea ca obiectiv să formeze nu doar preoţi, ci şi ingineri agronomi şi medici. Theodor Kassimis a anunţat că statul grec va finanţa o parte din nevoile Institutului. Acesta, fondat în 1547, va fi situat într-o clădire aparţinând catedralei patriarhale Sf. Sava cel Sfinţit, din Alexandria.

 

ROMÂNIA: Reunit la Bucureşti în 13 februarie, sub preşedinţia patriarhului Teoctist, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis crearea unei comisii de istorici, însărcinate să prezinte într-o manieră obiectivă relaţiile dintre Biserică şi stat sub regimul comunist. Această decizie a fost luată după publicarea, în decembrie 2006, a unui studiu care se referea la colaborarea unei părţi a ierarhiei ortodoxe române cu Securitatea. Responsabilii serviciilor patriarhiei au calificat ca „inacceptabile" şi „neştiinţifice" concluziile acestui studiu întocmit de 30 de istorici români, care, deşi evocă încarcerarea a mii de preoţi, ortodocşi şi de alte confesiuni, denunţă „liniştea" episcopatului, inclusiv cea a patriarhului Teoctist, în faţa demolării a zeci de biserici în anii 1970-1980, din ordinul liderului comunist Nicolae Ceauşescu.

 

UCRAINA: Reuniţi în sesiune extraordinară la Kiev în 24 ianuarie a.c., sub preşedinţia întâi-stătătorului lor, mitropolitul Vladimir al Kievului, membrii episcopatului Bisericii Ortodoxe Autonome din Ucraina (ţinând de patriarhia Moscovei) s-au opus recentei propuneri a preşedintelui ucrainean Victor Iuşcenko de a deschide pe lângă administraţia prezidenţială o comisie de dialog între diferitele entităţi ecleziale din ţară, cu scopul de a instaura o Biserică Ortodoxă Ucraineană unificată. Fără a respinge obiectivul unităţii, episcopii au estimat că nu este posibil să se ajungă la ea sub tutela statului şi fără să se ţină seama de normele canonice. Biserica Ortodoxă din Ucraina este divizată, de la independenţa acestei ţări, în 1991, în trei jurisdicţii paralele: Biserica autonomă din Ucraina, care rămâne sub jurisdicţia patriarhiei de la Moscova, şi două entităţi disidente, favorabile unei ruperi complete de Rusia, „Biserica Ortodoxă din Ucraina - patriarhia de Kiev" şi „Biserica autocefală ucraineană".

 

(material realizat de Ciprian VIDICAN)

 

1 Grupaj informativ preluat din numărul de pe luna martie 2007 al revistei lunare de limbă franceză Service Orthodoxe de Presse (SOP), revistă de actualitate creştin-ortodoxă.


 

CIPRIAN VIDICAN