Autorul întreprinde un demers hermeneutic de actualizare a esenţei mesajului pedagogic conţinut de predica intitulată Cuvânt către tineri a Sfântului Vasile cel Mare. După un preambul în care este prezentat pe scurt contextul actual al „privatizării credinţei" şi al dezvoltării unei „ideologii umanist atee", formă a „ereziilor, blasfemiilor şi a insultelor" proferate de la început la adresa creştinismului, urmează o încercare de explicare a complicatei şi subtilei relaţii a Părinţilor Bisericii, cu referire specială la Sfântul Vasile şi la scrierea sa Cuvânt către tineri, cu filosofia şi cultura „din afară". Această relaţie era incluzivă, nu excluzivă, adică o relaţie de asimilare a elementelor spirituale înalte, compatibile cu învăţătura creştină sau posibil de încreştinat.

IGNATIE TRIF